Cunoscuţi pentru priceperea în cultivarea pepenilor, a cartofilor timpurii sau a verzei, agricultorii din Călăraşi au făcut un pas mare şi s-au asociat într-o cooperativă agricolă, printre puţinele din judeţul Dolj. Oamenii îşi propun să-şi valorifice, în felul acesta, tonele de produse, proaspete şi de o calitate excepţională, dar care, din lipsa unei pieţe de desfacere, le vând aproape pe nimic. Dacă anul trecut a fost unul al tatonărilor, de această dată forma de asociere funcţionează şi cu acte în regulă. Iar planurile de viitor sună bine.
Ideea de asociere în scop agricol a pornit chiar de la un nucleu de producători de legume şi fructe din Călăraşi, dintre cei care se laudă cu performanţe deosebite la vremea recoltatului. Nemulţumiţi că atunci când trăgeau linie, la sfârşitul sezonului agricol, profitul nu era nici pe departe pe măsura muncii lor, agricultorii şi-au zis că este timpul să lase la o parte orgoliile şi să găsească o modalitate prin care să-şi protejeze marfa. Adică să o vândă la un preţ corect. Și au început metodic, cercertând cum stau lucrurile în alte zone ale ţării, ba chiar în state cu o agricultură mai dezvoltată, precum Franţa – fiind înfrăţiţi cu localitatea Chartres de Bretagne. Au constatat că şi acolo, la francezi, ca şi la noi în ţară, cea mai sigură formă de valorificare a produselor agricole este asocierea.
De la vorbe s-a trecut la fapte
Anul trecut a fost unul de încercare, în care s-au stabilit, metodic, şi primii paşi pe care trebuie să-i urmeze. Din acest an, însă, Cooperativa „Horticola” funcţionează cu acte în regulă. Pe lângă actul constitutiv, a fost întocmit şi Statutul cooperativei agricole. Potrivit acestui act, „cooperativa desfăşoară activităţi comerciale, fiind producătoare de bunuri şi servicii în agricultură, urmărind în acest scop asigurarea condiţiilor pentru obţinerea de avantaje economice de către toţi membrii cooperatori”. Cooperativa îşi propune să asigure membrilor săi toate condiţiile pentru aprovizionarea cu mijloace necesare producţiei agricole şi obţinerea de bunuri agricole de origine vegetală, animală şi piscicolă, conform standardelor de piaţă.
Ce îşi propun să facă membrii cooperativei
Un alt punct în Statutul cooperative, la capitolul obiective, îl reprezintă crearea de condiţii pentru procesarea produselor agricole şi obţinerea de produse alimentare finite, la calitatea standardelor de piaţă şi de consum. Nu în ultimul rând, „Horticola” Călărăşi are ca scop valorificarea producţiei realizate şi, prin aceasta, dezvoltarea economico-socială a comunităţii. Ca activitate principală, cooperativa din Călăraşi şi-a trecut cultivarea plantelor „nepermanente”, în limbaj specializat. Adică este vorba de cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor, culturi pe care, de altfel, le şi întâlneşti, primăvara, dar mai ales vara, pe pământurile nisipoase ale localităţii din sudul Doljului.
Peste 50 de agricultori s-au înscris până acum
Peste 50 de agricultori au aderat deja la această formă de asociere, care îşi are sediu chiar în localitate, însă numărul lor este aşteptat să crească pe măsură ce oamenii vor constata că aceasta este cea mai bună soluţie pentru a amortiza riscurile cu care se confruntă orice producător agricol. Chiar dacă sunt la început de drum, agricultorii sunt foarte optimişti şi şi-au stabilit câteva planuri de viitor, pe care vor neapărat să le ducă la îndeplinire. S-a întocmit deja, la nivelul Primăriei Călăraşi, un plan al culturilor şi suprafeţelor pe care se mizează anul acesta. Cea mai mare suprafaţă, de 1.350 de hectare, va fi cultivată cu porumb. Grâul se va cultiva pe spaţii mai mici decât porumbul, pe 800 de hectare. Floarea-soarelui ocupă 100 de hectare, secara – 87 de hectare, orzul – 50 de hectare şi triticale – 30 de hectare.
1.000 de hectare – cu pepeni verzi, 300 de hectare – cu cartof
Aşa cum era de aşteptat, pepenii verzi se vor întinde şi, în acest an, pe o suprafaţă vastă. Bostanele vor ocupa 1.000 de hectare din suprafaţa agricolă a localităţii. Raportat la această întindere a planţiilor de lubeniţe, şi producţia va fi una pe măsură. Ca şi anul trecut, agricultorii din Călăraşi se aşteaptă să scoate câteva zeci de tone la hectar, ceea ce înseamnă camioane întregi de pepeni verzi care trebuie valorificaţi rapid şi, dacă se poate, la un preţ bun. În ceea ce priveşte pepenii galbeni, aceştia vor fi cultivaţi pe o suprafaţă mai redusă, de 100 de hectare. Datorită faptului că nisipurile de acolo oferă timpurietate la cultura de cartof, şi în acest an, vor fi plantate 300 de hectare cu această cultură. De asemenea, varza ocupă un loc important pe câmpurile din apropierea comunei Călăraşi: 100 de hectare vor fi împânzite cu varză timpurie, iar 250 de hectare cu varză de toamnă.
Mai multe supermarketuri, interesate de produsele de la Călăraşi
Agricultorii de la Călăraşi mizează şi pe culturile de tomate (20 hectare), ceapă (10 hectare), usturoi uscat (10 hectare), fasole păstăi (10 hectare), ardei (15 hectare), vinete (25 hectare), castraveţi (10 hectare), dovlecei (15 hectare), fasole uscată (20 hectare), conopidă (20 hectare) şi cartof batat (5 hectare). Membrii cooperativei „Horticola” Călăraşi deţin şi ei suprafeţe importante din cele care sunt cultivate cu aceste culturi, în special pepeni verzi şi cartofi – produse prin care începe să fie remarcată zona lor, dar şi tomate şi varză. Un lucru extrem de încurajator pentru aceştia este că mai multe supermarketuri s-au interesat deja (iar cu unele se poartă negocieri pe o formă de contract) pentru a comercializa, în magazinele lor din Craiova şi din ţară, produsele agricole, obţinute de cultivatorii din Călăraşi. Ar fi un mare câştig şi pentru cumpărători, aflaţi mereu în căutarea de produse autohtone, cu un gust aparte şi proaspăt culese de la o distanţă cât mai mică de oraş.
RADU ILICEANU şi LAURA MOȚÎRLICHE
