Arhivele americane au dat publicităţii, joi, aproximativ 13.000 de documente legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963, un eveniment care a provocat stupoare în întreaga lume şi nenumărate speculaţii care circulă până în prezent, potrivit Le Figaro.
Dar Casa Albă, invocând probleme de securitate naţională, a blocat eliberarea altor mii de documente.
Un bloc de arhive privind acest caz fusese deja declasificat în decembrie 2021.
Potrivit Arhivelor Naţionale, 97% din cele aproximativ cinci milioane de pagini ale dosarului sunt acum accesibile.
Preşedintele democrat Joe Biden a precizat într-o notă că un număr „limitat” de documente nu vor putea fi făcute publice, o măsură „necesară” pentru „a preveni prejudicii pentru apărarea militară, operaţiunile de informaţii, aplicarea legii sau politica externă”.
Asasinarea popularului preşedinte american la 22 noiembrie 1963 la Dallas, Texas, a dat naştere la numeroase teorii ale conspiraţiei, alimentate de sute de cărţi şi filme, precum „JFK” (1991) al lui Oliver Stone.
Aceştia resping concluziile aşa-numitei „Comisii Warren”, care a stabilit în 1964 că Lee Harvey Oswald, un fost puşcaş marin care a trăit în Uniunea Sovietică, a acţionat singur în asasinarea preşedintelui Kennedy. A fost ucis două zile mai târziu.
Unii cred că Oswald a fost folosit de Cuba sau de URSS. Alţii cred că asasinatul a fost comandat de opoziţia cubaneză anticastristă, cu sprijinul serviciilor secrete americane şi al FBI, sau de adversari ai lui JFK în Statele Unite.
În 2017, Donald Trump a făcut publice primele dosare în acest caz, în conformitate cu o lege din 1992 a Congresului care prevedea ca toate documentele legate de preşedintele Kennedy să fie publicate în termen de 25 de ani.
