Guvernul german nu dispune de informaţii cu privire la existenţa unor ţări care să furnizeze arme Ucrainei, a declarat ieri Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, citat de agenţia Reuters. “Întrebarea dacă se livrează arme trebuie adresată direct ţărilor bănuite sau despre care se spune că ar face acest lucru”, a răspuns oficialul german când presa i-a cerut o reacţie în legătură cu remarcile ministrului ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, care a afirmat că, în urma contactelor bilaterale avute la summitul NATO din ţara Galilor cu miniştri ai Apărării din statele Alianţei, unele dintre acestea au acceptat să furnizeze arme Ucrainei pentru a o ajuta în lupta cu separatiştii proruşi şi că aceste livrări au început. În orice caz, Germania nu este una dintre aceste ţări, a precizat Seibert. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a menţionat în timpul summitului că Alianţa nu va furniza armament Ucrainei, dar statele membre pot decide în mod individual dacă pot onora astfel de cereri din partea Kievului. Un consilier al preşedintelui ucrainean a precizat după summitul NATO că Statele Unite, Franţa, Polonia, Norvegia şi Italia vor furniza arme Ucrainei, dar ulterior toate aceste ţări au dezminţit informaţia. Totuşi, preşedintele Petro Poroşenko a insistat că astfel de înţelegeri chiar au fost încheiate cu unele state membre ale Alianţei. Revenind în Ucraina, şase civili au fost ucişi în ultimele 24 de ore în estul ţării, în timpul unor noi lupte între armata ucraineană şi rebeli proruşi, la Doneţk, bastion al separatiştilor, a anunţat ieri, pentru AFP, primăria oraşului. “Şase civili au murit în timpul ostilităţilor”, a declarat viceprimarul Konstantin Savinov. Cinci persoane au fost ucise pe loc de bombardamente, în timp ce o a şasea a murit mai târziu la spital, din cauza rănilor grave, a precizat Savinov. Aceasta este cea mai gravă pierdere de vieţi în rândul persoanelor civile după încheierea, la 5 septembrie, a armistiţiului dintre Kiev şi rebeli — deja încălcat în mai multe rânduri — menit să pună capăt celor cinci luni de conflict care a făcut, potrivit ONU, peste 2.700 de morţi. Pe de altă parte, Rusia a respins data de 20 septembrie, propusă de Comisia Europeană (CE), pentru o discuţie trilaterală în format Moscova-Kiev-UE pe marginea livrărilor de gaz rus către Ucraina, a anunţat ieri un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Energiei, citat de AFP. „Am informat CE că data propusă nu ne convine”, din cauza programului de muncă încărcat al ministrului rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat purtătorul de cuvânt, precizând că “o altă dată este în prezent în discuţie”. CE a anunţat, joi, că i-a invitat pe miniştrii rus şi ucrainean ai Energiei la noi discuţii pe marginea livrărilor de gaz rus în Ucraina, la 20 septembrie, la Berlin. Rusia a întrerupt, la mijlocul lui iunie, livrările de gaz spre Ucraina, care, după instalarea la putere, la Kiev, a liderilor prooccidentali, a refuzat creşterea de preţ impusă de Gazprom şi care, potrivit lui Novak, a acumulat penalizări de 5,3 miliarde de dolari. Acest diferend ar putea afecta livrările de gaz spre Europa, din care o mare parte tranzitează Ucraina, dacă această ţară va decide să ia o parte din acest gaz pentru consum intern în timpul iernii. UE depinde în proporţie de 30% de Rusia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz.
Acasă Actualitate Actualitate externă Germania nu furnizează arme Ucrainei şi nu are informaţii despre astfel de...