Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici au sărbătorit, ieri, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Mii de oameni au participat, încă de dimineaţă, la slujbele religioase, nu puţine fiind lăcaşurile de cult din Craiova şi din Oltenia puse sub ocrotirea Maicii Domnului, care ieri şi-au sărbătorit hramul. Printre cele mai cunoscute se numără Biserica „Madona Dudu”, unde craiovenii au participat la Sfânta Liturghie şi s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Grabnic Ascultătoarea, aflată în acest sfânt lăcaş. Sărbătoare a fost şi la mănăstirile Polovragi, Tismana, Bistriţa şi Frăsinei.
În Craiova, patru biserici poartă hramul Adormirea Maicii Domnului
În fiecare oraş al ţării există, cu siguranţă, cel puţin o biserică ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În Craiova sunt patru, iar cea mai cunoscută rămâne Catedrală Episcopală „Madona Dudu”.
Construită în 1758, pe locul unei vechi biserici din lemn (ce data din 1700), de marele clucer Constantin Fotescu şi tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe, aceasta are hram dublu – Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Pantelimon –, iar în pronaosul său se află mormântul poetului Vasile Cârlova. În cele câteva veacuri de existenţă, Biserica „Madona-Dudu” a avut un important rol cultural şi filantropic. Pentru cei care au beneficiat de sprijinul acestui sfânt lăcaş, prin acordarea de burse şcolare şi alte forme de ajutor, se numără Constantin Brâncuşi şi Nicolae Titulescu.
Acelaşi hram mai este purtat de Biserica „Oota”, aflată pe strada „General Dragalina”, de Biserica „Mântuleasa”, de pe Calea Unirii, şi de Capela din cimitirul Sineasca.
Aşezată într-un loc pitoresc, la poalele Munţilor Polovragi, în vecinătatea Cheilor Olteţului, Mănăstirea Polovragi este un monument istoric ce datează de peste 600 de ani. În zi de hram, sfântul aşezământ monahal a îmbrăcat haine de sărbătoare, bucuria fiind dublată de un alt eveniment important în viaţa monahală de aici: resfinţirea bisericii mănăstirii, săvârşită de ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova, condus de prof. Victor Şapcă.
Un alt aşezământ monahal de tradiţie, considerat cel mai vechi din Ţara Românească, care şi-a sărbătorit hramul în această zi, a fost Mănăstirea Tismana, ctitoria Cuviosului Nicodim, reorganizatorul vieţii monahale pe aceste meleaguri. Sute de credincioşi i-au trecut pragul, la ceas de sărbătoare slujba Sfintei Liturghii fiind săvârşită la altarul de vară al mănăstirii de un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. S-a alăturat Grupul Psaltic „Sfântul Nicodim” de la Tismana, al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.
Pe plaiuri vâlcene, două cunoscute aşezăminte monahale şi-au sărbătorit hramul de praznicul Adormirea Maicii Domnului. Una este Mănăstirea Bistriţa, sfânt locaş construit între anii 1492 şi 1494 de boierii Craioveşti, care adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. De asemenea, Mănăstirea Frăsinei, care datează din anul 1710, fiind reconstruită şi rectitorită de Sfântul Ierarh Calinic în 1893, cel care introduce aici reguli de vieţuire monahală specifice Muntelui Athos.
Cel mai iubit nume la români: peste 2 milioane de persoane şi-au sărbătorit onomastica
În România, ţară creştină, încă se mai obişnuieşte ca nou-născuţii să fie botezaţi cu nume creştine, pentru ca sfântul al cărui nume îl poartă să îi protejeze. Iar Maria ocupă, în continuare, primul loc în topul celor mai des întâlnite nume. La nivel naţional, 2.231.032 de persoane au fost sărbătorite ieri, dintre acestea 1.813.614 fiind femei, iar 417.418 bărbaţi.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor care şi-au sărbătorit onomastica de Sfânta Maria, respectiv 1.392.607, poartă numele de Maria, alte 273.806 Mariana, 51.593 – Marinela, iar 31.252 Mioara. Alte 25.526 de femei poartă numele de Marina şi 25.477 numele de Marilena. De asemenea, în această zi au fost sărbătorite şi cele care poartă numele Mărioara – 10.917, Măriuca – 1.671 şi Măria – 160.
Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că, dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, 308.514 poartă numele de Marian, alţi 105.414 – Marin şi 3.344 – Marinică.
