În cadrul proiectului „Avangardă & transdisciplinaritate”, iniţiat şi coordonat de Petrişor Militaru, la Secţia Audio-Video a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” – Sala „Marin Sorescu” se desfăşoară astăzi, începând cu ora 17.00, conferinţa „Ion Vinea: îmblânzirea avangardei”. Ion Vinea (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu – d. 6 iulie 1964, Bucureşti) este pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki, poet român în vecinătatea mişcării literare de avangardă. După cum se ştie, a editat revista „Contimporanul”, pe care a condus-o în anii 1922-1932 şi care a fost principală rampă de lansare a scriitorilor modernişti şi avangardişti.
Prezintă dr. Mihai Ene (n. 1980), doctor în literatură cu o teză despre decadentism şi estetism în literatura română. A absolvit Facultatea de Litere din Craiova (2003) şi programul de studii aprofundate de literatură română interbelică din cadrul aceleiaşi facultăţi (2004). A publicat literatură sau critică literară în reviste de cultură şi este autorul volumelor „Trei viziuni ale oraşului (pentru un film alb-negru)” – poezie (Editura „Scrisul românesc” din Craiova, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova) şi „Vălurile Salomeei. Literatura română şi decadentismul european” (Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2011). Este membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR).
Proiectul „Avangardă şi transdiciplinaritate” îşi propune să promoveze avangarda românească şi cercetările de tip transdisciplinar printr-o serie de conferinţe lunare la Biblioteca Judeţeană din Craiova, susţinute de tineri cercetători, doctori, doctoranzi sau scriitori care să facă cunoscut publicului nespecializat ideile novatoare ale avangardiştilor români sau de origine română, dar consacraţi în străinătate, făcând apel, în acelaşi timp, la posibilităţile pe care le oferă metodologia transdisciplinară în domeniul ştiinţelor umaniste, aşa cum a fost ea desăvârşită de fizicianul şi filosoful Basarab Nicolescu.
«Cazul lui Ion Vinea este unul aparte în peisajul literaturii române. De aceeaşi vârstă cu Blaga, debutant sub auspicii simboliste, conduce timp de un deceniu cea mai importantă şi longevivă revistă românească de avangardă („Contimporanul”) şi scrie o poezie modernistă plasată între crepuscularismul de un modernism moderat, pe de-o parte, şi „poezia pură” şi ermetism, pe de altă parte. Proza, cu vădite determinaţii estete şi decadente, dar influenţată şi de psihanaliză, este, poate, chiar mai definitorie pentru scriitorul Vinea decât poezia care îl făcuse celebru. Şi peste toate, o lungă, activă şi contorsionată viaţă de gazetar, îmbinând stilul rafinat cu forţa polemică. Un citadin cu nostalgii rurale, un avangardist melancolic şi retractil, un activist (inclusiv politic) cu o fire mai degrabă boemă, refuzându-şi permanent ascendentul de Oblomov balcanic. Acesta este Ion Vinea, o personalitate paradoxală, un antimodern (în accepţiunea teoreticianului Antoine Compagnon, care vedea în antimoderni pe „adevăraţii moderni”, cei care îşi problematizează propria modernitate) în toată puterea cuvântului». (Mihai Ene)
