Aproximativ 22.000 de salariaţi ai sistemului instituţional al Ministerului Finanţelor Publice au participat ieri, la un protest spontan, ca reacţie la proiectul legii salarizării. Administraţiile Fiscale din ţară au fost blocate. Angajaţii nu sunt de acord cu diferenţele salariale: “Vrem o grilă de salarizare unică”. Salariaţii sistemului vamal s-au solidarizat cu angajaţii din direcţiile regionale ale finanţelor publice şi de la ora 10:00 au declanşat o acţiune de protest sub forma „excesului de zel” prin care controlul efectuat la frontieră nu se va mai face selectiv, potrivit analizei de risc. Ca răspuns, Ministerul Muncii a transmis că vor fi afectate doar salariile personalului din conducere, care “sunt în prezent foarte mari”.
Salariaţii din toate judeţele ţării, care protestează, susţin că proiectul legii salarizării duce la tăieri de lefuri şi cer Ministerului Finanţelor Publice şi Guvernului „revizuirea grilelor de salarizare din proiectul legii, astfel încât să fie reflectată complexitatea şi importanţa activităţii Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor subordonate (ANAF, direcţii generale regionale ale finanţelor publice etc.)”, potrivit comunicatului transmis.
FNSF avertizează că acţiunile de protest generate de tăierea salariilor au fost declanşate de salariaţi şi se pot întinde pe o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce poate duce la blocarea activităţii de colectare şi a activităţilor de relaţii cu publicul. „În loc ca Guvernul României să plătească 35.000 de consulanţi fiscali nou angajaţi, cu salarii de 10.000 lei, dublu faţă de un salariat al sistemului Ministerului Finanţelor Publice, mai bine ar plăti decent cei 25.000 de salariaţi responsabili cu colectarea veniturilor statului, fiind o investiţie mai realistă, corectă şi cu efecte în timp, care ar duce la atragerea şi păstrarea personalului bine pregătit, care să poată face faţă noilor cerinţe în implementarea politicii fiscale”, se mai arată în comunicat.
FNSF precizează că salariaţii din Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile subordonate nu beneficiază de sporuri, bonusuri sau alte venituri suplimentare, fiind incompatibili cu orice altă funcţie care poate aduce venituri suplimentare. “Oamenii sunt nemulţumiţi de proiectul legii salarizării şi au declanşat un protest spontan în toată ţara. Sunt persoane cu pregătire economică, care şi-au făcut calculul şi au constatat că li se diminuează veniturile. Salariile scad, în medie, cu 10-35%. Celor care au funcţii de conducere şi au salarii mai mari le scad mai mult. Sunt şi unii cărora nu le scad salariile. Am avut o întâlnire cu cei din conducerea ANAF şi le-am trimis propunerile noastre. Dar, nu s-a întâmplat nimic şi oamenii au senzaţia că sunt păcăliţi”, a declarat Vasile Marica, liderul Alianţei Nationale a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX”. Conform acestuia, salariul mediu net în cadrul instituţiilor sistemului instituţional al Ministerului Finanţelor Publice este 2200 de lei.
Ca răspuns la greva spontană a angajaţilor din Finanţe, Ministerul Muncii a transmis, printr-un comunicat de presă remis Mediafax, că vor fi afectate doar salariile personalului din conducere, care “sunt în prezent foarte mari”. “Ministerul Muncii a precizat, de la bun început, că vor creşte foarte mult salariile mici, mai puţin cele mari şi deloc cele deja foarte mari. Astfel, în contextul grevei angajaţilor din Finanţe, precizăm că salariile personalului de conducere din această zonă sunt, în prezent, foarte mari, raportat la cele similare din alte ministere. Spre exemplu, un director din Ministerul de Finanţe are în prezent 14.129 lei, dublă faţă de un director din alte ministere. Conform noii legi, va avea 12.459 de lei. Salariile nu scad, însă, în ceea ce priveşte personalul de execuţie, în condiţiile în care în agenţiile judeţene ale ANAF există deja salarii mari, între 4.300 şi 6.300 de lei. În agenţii judeţene ale altor ministere există, în prezent, şi salarii mult mai mici, chiar şi de 1.100 de lei. Ori principiul legii salarizării unitare este tocmai acela de a-i aduce la nivel similar pe angajaţii care prestează aceeaşi muncă în instituţii diferite ale statului. Dar Parlamentul României este cel care are ultimul cuvânt de spus în privinţa Legii salarizării unitare”, se arată în comunicatul biroului de presă al Ministerului Muncii.
