Susţinut până acum de SUA, UE şi Regatul Unit, ajutorul militar pentru Ucraina care a devenit treptat tot mai sofisticat, de la invazia rusă în urmă cu doi ani slăbeşte acum din cauza reticenţei americanilor de a elibera un nou „plic”. Din 15 ianuarie, UE şi ţările NATO au angajat deja 107,5 miliarde euro în ajutorul Ucrainei, potrivit datelor publicate de Institutul german de cercetări Kiel Institute, care enumără armele promise şi livrate Ucrainei de la invazie. UE şi membrii săi au promis 49,7 miliarde euro iar SUA 42,2 miliarde dolari. Dacă promisiunile europene sunt eşalonate pe mai mulţi ani, în timp ce ale SUA au fost deja onorate prin arme şi echipamente specifice, solicitările Kievului rămân în continuare ridicate. În SUA republicanii de la Camera Reprezentanţilor au închis robinetul, administraţia lui Joe Biden încercând în zadar să treacă un nou ajutor blocat din raţiuni cunoscute. Europa va trebui acum cel puţin să-şi dubleze ajutorul militar actual, în cazul sistării ajutorului suplimentar prevăzut de SUA, avertizează Christoph Trebesch, care conduce Institutul Kiel, responsabil cu monitorizarea angajamentelor în favoarea Ucrainei. La începutul anului trecut Kievul a obţinut tancuri grele: Abrams, British Challengers şi mai ales Leopards. Potrivit Institutului Kiel au fost făgăduite 265 de tancuri, din care până la sfârşitul anului trecut fuseseră livrate 150. Ucraina a mai obţinut rachete cu rază lungă de acţiune livrate de Franţa şi Regatul Unit, dar şi SUA. Olanda şi Danemarca au promis avioane F16.
