O analiză BCR privind impactul Legii dării în plată, la nivelul întregii pieţe bancare, relevă consecinţe semnificative, de la contracţia pieţei ipotecare, la distorsionarea pieţei imobiliare şi până la impactul advers asupra condiţiilor de locuit ale familiilor din România.
Conform simulărilor financiare ale echipe de analiştii BCR, considerând forma curentă a proiectului de lege, instituţiile financiar bancare vor fi nevoite să adopte măsuri prudenţiale pentru a reduce riscul de credit şi pentru a proteja fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor, din care se acordă credite. Astfel, analiştii BCR au modelat impactul unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15%, în prezent, la o medie viitoare de 30%,un nivel considerat prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi. Barierele create astfel de Legea dării în plată, în forma sa curentă, vor avea un impact puternic negativ în special în rândul tinerelor familii, considerând condiţiile de locuit din România, cele mai precare din Uniunea Europeană, atât conform Eurostat, cât şi studiilor locale de piaţă, care relevă faptul ca mai bine de jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar locuinţa de două camere este standardul comun pentru 40% din familiile cu 3 membri, 30% din familiile cu 4 membri şi 20% dintre familiile cu 5 ori 6 membri.
Impactul identificat este negativ pe trei direcţii majore
Prima direcţie – contracţia semnificativă a pieţei ipotecare şi imobiliare cu aproximativ 60%, reprezentând aproximativ 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit. Considerând situaţia actuală din piaţă, doar 1 din 10 clienţi având posibilităţile financiare să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului, analiza de impact a scos la iveală faptul că,la nivelul întregii pieţe, numărul de clienţi eligibili se va reduce cu 60% în următorii 5 ani, de la 270.000 de clienţi la 110.000. Programul Prima Casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii dării în plată, iar, fără garanţia statului, instituţiile financiar bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă“, se precizează într-un comunicat de presă al BCR. Astfel, volumul finanţărilor imobiliare intermediate de instituţiile financiar bancare se va reduce pe o perioadă de 5 ani de la aproximativ 50 miliarde lei, la aproximativ 15 miliarde lei. Un efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca surplusul de lichiditate creat să antreneze o scădere semnificativă a dobânzilor la depozite.
Opt ani în plus…
A doua direcţie – pentru un client mediu (incluzând familiile unde ambii soţi sunt co-debitori) va fi necesară o perioadă suplimentară cu 8 ani mai lungă, ca să economisească suficient pentru avansul unui credit pentru casă. „Considerând faptul că, pentru o familie medie, perioada suplimentară de economisire a unui avans la creditul de casă va creşte cu 8 ani (luând în calcul rata de economisire curentă a gospodăriilor din România), analiştii BCR estimează că alocarea unor sume substanţiale din depozitele curente în vederea avansului va avea ca urmare imposibilitatea efectivă pentru majoritatea familiilor să economisească pentru situaţii de urgenţă neprevăzute (boală, accident, şomaj), ceea ce sporeşte riscurile pentru scăderea standardului de viaţă, în mod ineficient şi periculos“, se explică în detaliu, în comunicatul băncii. În plus, analiştii BCR estimează ca Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.
Vârsta medie pentru prima achiziţie ipotecară se va majora la 42 de ani
Iar a treia direcţie – un alt efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca nivelul chiriilor să crească semnificativ, chiar în pofida lipsei de îmbunătăţiri a fondului locativ destinat închirierii, numai în baza unei cereri mult mai ridicate decât oferta. Vârsta medie pentru prima achiziţie ipotecară se va majora la 42 de ani, cu efecte adverse semnificative asupra standardelor de locuit şi vieţii de familie. „Luând în calcul vârsta medie a clienţilor care achiziţionează prima oară o locuinţa prin credit ipotecare, 34 de ani (conform profilului de client al Programului Prima Casă) şi considerând prelungirea cu 8 ani de zile a perioadei în care poate fi economisit avansul pentru achiziţionarea unei locuinţe prin credit, vârsta medie a unui client (inclusiv soţi co-debitori) care achiziţionează în premieră o locuinţă prin credit, va creşte semnificativ, la 42 de ani. Situaţia, în fapt, îi va determina pe cei mai mulţi tineri fie să continue să locuiască cu părinţii până la o vârstă înaintată, fie să locuiască în locuinţe improprii (spaţiu insuficient, confort locativ precar), ceea ce ar putea avea semnificative efecte adverse sociale şi demografice, din punct de vedere al standardelor de locuit şi vieţii de familie (inclusiv din punct de vedere al creşterii copiilor)“, precizează reprezentanţii BCR.
