Un dialog cu Moscova rămâne… posibil!

Italia şi Franţa au dat tonul, cum se spune, exprimând disponibilitatea de a realua dialogul cu Moscova, un dialog rupt, după invazia rusă a Ucrainei de acum 4 ani. La rândul său, cancelarul german, Friedrich Merz, a numit Rusia o ţară europeană şi a exprimat speranţe pentru restabilirea echilibrului între UE şi Moscova, cu ocazia unei vizite în Germania de Est, considerând că normalizarea relaţiilor este esenţială pentru ca ţara sa să privească spre viitor, cu încredere, dincolo de 2026. Kremlinul a calificat, prin Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, ca pozitive intenţiile anunţate. Intenţiile europene menţionate se confruntă însă cu rezistenţa din partea Marii Britanii, susţine Politico, după ce secretarul britanic de Externe, Yvette Cooper, a respins o astfel de iniţiativă, opinând că este necesar să se intensifice presiunea asupra Moscovei, prin sancţiuni, şi să se continue sprijinul militar pentru Kiev. Pe teatrele de operaţiuni luptele continuă, cu pierderi de vieţi umane de ambele părţi. Ca un detaliu, după ce Moscova a folosit racheta Oreshnik, secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că regimul de la Kiev se concentrează acum pe supravieţuire, nu pe victorie. Situaţia este oricum destul de neclară şi mari speranţe de cristalizare a ei nu se întrevăd. La primirea de noi ambasadori străini, joi, în Sala „Alexandru” a Kremlinului, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că este pregătit să restabilească relaţiile cu ţările europene şi deschis cooperării. N-a surprins prin elemente noi, în discursul său, de acum cunoscut. Cu puţine excepţii, europenii au rupt în mare parte relaţiile cu Moscova, după începerea ofensivei pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, în dorinţa de a-l izola pe Vladimir Putin de Occident. Cu toate acestea, preşedintele american Donald Trump a reluat dialogul, cu omologul său rus, în scopul de a găsi o soluţie la conflict, prin discuţii telefonice, mai multe la număr, şi un summit faţă în faţă, în Alaska, în august anul trecut. Pacea nu vine însă uşor şi regăsirea ei presupune un proces laborios şi străduitor, în privinţa acordurilor de pace. În urma suspendării proiectului conductei de gaze Nord Stream şi a impunerii a numeroase sancţiuni împotriva Rusiei, industria germană şi-a pierdut din profitabilitate, ceea ce a afectat situaţia economică generală a ţării. Şi asta se recunoaşte deschis. Uniunea Europeană doreşte, acum, să găsească un negociator pentru dialogul cu Rusia, privind situaţia din Ucraina şi s-au enunţat deja numele preşedintelui Finlandei, Alexander Stubb, un susţinător al abordării dure a relaţiilor cu Moscova (a susţinut confiscarea activelor ruseşti după ce a devenit preşedinte, iar anul trecut, într-un interviu, pentru Kommersant, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov l-a numit „un rusofob de prim rang”) şi fostul prim-ministru italian Mario Draghi. Dar funcţia n-a fost deocamdată creată şi discuţiile despre candidaţi sunt premature. Moscova suspectează însă mai nou Uniunea Europeană de obstrucţionarea eforturilor preşedintelui american Donald Trump. Ar prefera orice negociere, de bună seamă, dacă aceasta se derulează în termeni acceptabili şi, dacă se poate, să aibă parteneri din Ungaria sau Slovacia. Ideea restabilirii relaţiilor între Moscova şi capitalele europene, după 4 ani de blocare a lor, presupune diplomaţie completă de mare ţinută şi disponibilitate, bineînţeles, din partea fiecărei ţări.