Uniunea Europeană este hotărâtă să devină, până în 2050, primul bloc din lume care să fie neutru din punct de vedere climatic. Pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative atât din partea UE și a sectorului public național, cât și din partea sectorului privat. Planul de investiții pentru Pactul ecologic european – Planul de investiții pentru o Europă durabilă – prezentat marţi va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiții în cuantum de minimum o mie de miliarde de euro. Pe de altă parte, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, reprezentant Comisia TRAN, din Parlamentul European, consideră că banii pentru finanțarea măsurilor care se vor lua în baza Pactului ecologic trebuie să vină de la Statele membre, nu de la alte linii bugetare importante pentrucetățenii europeni
Toate statele membre, regiunile și sectoarele vor trebui să aibă o contribuție la tranziție, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular și vor trece prin transformări economice și sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziție justă va oferi sprijin financiar și practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători și a genera investițiile necesare în regiunile respective. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu crede că banii pentru finanțarea măsurilor care se vor lua în baza Pactului ecologic trebuie să vină de la Statele membre, nu de la alte linii bugetare importante pentrucetățenii europeni. De asemenea, deputatul european mai spus că schimbările climatice necesită măsuri serioase, dar nu populiste. “Vom vota săptămâna aceasta la Strasbourg poziția Parlamentului European privind Pactul ecologic (așa numitul GreenDeal) prezentat de Comisia Europeană în decembrie. În calitate de coordonator TRAN al Grupului PPE am scris partea referitoare la transport din rezoluția PPE, și am contribuit la partea referitoare la industrie. Problema cu Pactul ecologic este că nu oferă informații clare despre bani. Se spune că vor fi necesare investiții de 260 de miliarde pentru a se atinge neutralitatea (zero emisii de CO2) în 2050, dar nu se spune de unde vor veni banii. Se vorbește despre un fond de 100 de miliarde de euro- Fondul echitabil pentru tranziția regiunilor dependente de cărbune- și, la fel, nu se spune de unde se iau banii pentru acest fond. Bănuiala mea este că banii se vor lua din alte linii bugetare: coeziune, agricultură, transport etc. Iar asta nu este corect!
Schimbările climatice necesită măsuri serioase, dar nu populiste. Necesită măsuri luate în baza unor studii de impact. Trebuie să reducem emisiile, dar să păstrăm locurile de muncă. Care este diferența între a muri de cald, și a muri de foame?”, a precizat Marian Jean Marinescu, deputat european. 
Mecanismul pentru o tranziție justă
Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.
O schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU
Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare. Primul este un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea şi vor fi sprijiniţi lucrătorii în dobândirea de abilități și competențe pentru viitoarea piață a forței de muncă și va ajuta IMM-urile, startup-urile și incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunități economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investițiile în tranziția către o energie curată, de exemplu în eficiența energetică. Al doilea, o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiții private, inclusiv în energie și transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective și să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creștere. Şi cel de-al treilea un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul rețelelor de încălzire centralizată și în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.
Rezoluția a fost votată la Strasbourg
Pentru că Oltenia este producătoare de energie pe bază de cărbune, europarlamentarul Marian Jean Marinescu s-a opus extinderii schemei de comerț cu certificate de emisii (ETS) si pentru transport și pentru clădiri. “Negociez zilele acestea în calitate de coordonator al PPE în TRAN capitolele referitoare la transport din cadrul rezoluției PPE referitoare la Pactul Ecologic prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2019. Rezoluția a fost votată ieri, la Strasbourg. Cele mai dificile dezbateri le-am avut cu omologul meu de la comisia de mediu (ENVI), a cărui abordare este la extrem. A încercat să introducă în text extinderea schemei de comerț cu certificate de emisii (ETS) si pentru transport și pentru clădiri. M-am opus, pentru că știu ce probleme a generat acestă schemă în Oltenia, care este producătoare de energie pe bază de cărbune. Ceea ce cerea colegul meu ar fi condus la creșteri de prețuri. Cine plăteste? Cetateanul! După foarte multe negocieri am reușit sa introduc în textul rezoluției grupului PPE prevederi echilibrate. Urmează negocierile cu celelalte grupuri politice, şi presiunile sunt foarte mari. În rezoluția PPE se propun soluții tehnologice realizabile, doar bazate pe studii de impact și inovare, și care să conserve competitivitatea si locurile de muncă. Degeaba spunem că vrem să reducem emisiile în 10 ani cu 50 sau 70% (cum au cerut unii) dacă nu avem și mijloace necesare să o facem. În plus, UE este responsabila pentru doar 9% din emisiile globale, iar dacă nu se vor lua și la nivel global măsuri, efectele nu vor fi cele pe care ni le dorim”, a spus Marinescu. 
