Un partid britanic naţionalist şi eurosceptic, UKIP, se pregăteşte să exploateze temeri privind o migrare masivă dinspre România şi Bulgaria, prin plasarea acestei teme în centrul strategiei campaniei electorale pentru alegeri locale. Premierul conservator David Cameron a refuzat să speculeze cu privire la numărul de persoane din aceste ţări est-europene care ar putea migra spre Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, după anularea restricţiilor care le sunt impuse în cadrul Uniunii Europene, în ianuarie 2014, relatează „The Independent” în ediţia electronică. Publicaţia scrie că UK Independence Party, care înregistrează o creştere în sondaje, arată că nu are asemenea „scrupule”, subliniind că anularea ar putea conduce la un val de 350.000-400.000 de români şi bulgari în Marea Britanie şi la un impact asupra ratei infracţionalităţii. Formaţiunea a anunţat că această problemă va juca un rol „semnificativ şi major” în cadrul campaniei sale pentru alegeri locale, din mai, dar şi în cea pentru Parlamentul European, în 2014. Potrivit „The Independent”, acest lucru va amplifica temerile conservatorilor britanici, potrivit cărora partidul eurosceptic şi naţionalist ar putea eroda şi mai mult susţinerea de care se bucură în rândul alegătorilor săi. Astfel, o serie de parlamentari conservatori urma să ceară, ieri, Guvernului să impună noi restricţii, în regim de urgenţă, românilor şi bulgarilor, din cauza posibilului impact asupra pieţei muncii şi serviciilor. Potrivit publicaţiei, UKIP caută să lege laitmotivul său – retragerea Marii Britanii din UE – de imigraţie, care, conform unor sondaje, se află între cele mai importante temeri ale alegătorilor. Sondaje interne ale formaţiunii sugerează că orice partid care a reuşit să lege cele două probleme cu succes ar putea să se adreseze unui procent de până la 80% din electorat. „Vom putea, în mod legitim, să legăm inacţiunea Guvernului faţă de UE de impactul local asupra oraşelor şi satelor”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului. Libera circulaţie între Marea Britanie, România şi Bulgaria „va avea un impact asupra şcolilor, locuinţelor, drumurilor, facilităţilor, sănătăţii şi – îmi displace să o spun – infracţionalităţii”, a subliniat acest purtător de cuvânt citat de „The Independent”.