Voi începe cu ceea ce se ştie: social-democraţii şi-au stabilit data congresului, când îşi vor alege noul preşedinte, după o jumătate de an de interimat a lui Sorin Grindeanu, şi celelalte structuri de conducere. În ultimul Consiliu Politic Naţional s-a discutat şi despre unele modificări la statutul partidului, ca de pildă eliminarea termenului „progresist”, din articolul 8, textul corectat menţionând acum că partidul apără valori religioase şi naţionale. Cum Sorin Grindeanu, prin retragerea senatorului Titus Corlăţean, este singurul candidat la funcţia de preşedinte al partidului, de bună seamă îşi va alege şi echipa de lucru, cu care va încerca o revigorare absolut imperativă, din moment ce partidul a ajuns la 17% intenţie de vot, în sondaje, şi trendul este neliniştitor. Cea mai frapantă măsură organizatorică vehiculată este desemnarea eurodeputatului Claudiu Manda, liderul social-democraţilor de la Dolj, ca secretar-general, post ocupat în ultimii 6 ani de senatorul de Olt, Paul Stănescu. E o funcţie importantă, îndeosebi în plan organizatoric. Social-democraţii nu traversează deloc un moment bun, de la alegerile locale de anul trecut. Şi toate testele electorale care au urmat au fost, fie inabil preparate, fie pur şi simplu respinse de electorat, din cauza ofertei neconvingătoare. Social-democraţii au de găsit acum un răspuns politic. Se află la guvernare –din responsabilitate civică, au spus- într-o construcţie hibridă, dominată de partide de dreapta, dar fără putere reală, rămânând în schimb ţinta principală pentru nemulţumirea publică. Congresul ar putea declanşa, aşa se speră, o etapă de recredibilizare a partidului, într-un moment destul de greu. Un exemplu bun, la îndemână, poate fi cel al PSOE, partidul socialiştilor spanioli, de care PSD e foarte apropiat, condus de Pedro Sanchez, care după prejudiciul suferit în confruntarea cu Partidul Popular al lui Alberto Nunez Feijoo, s-a dus potrivit ultimului barometru CIS din octombrie a.c., la 34,8%, lăsând popularii la… 15 puncte procentuale în urmă. Şi au fost atacuri directe, inclusiv la liderul partidului spaniol, care şi în plan extern a avut iniţiative ofensive, pe care nu le mai amintim. Potrivit lui Sorin Grindeanu, congresul va anunţa şi o altă viziune, dar şi noul proiect social-democrat, menit a produce soluţii şi politici publice noi. Aşteptările mari, de natură socială, se îndreaptă spre PSD -membru al PES şi al Internaţionalei Socialiste-, care se află într-o coaliţie cu partide ce digeră greu o astfel de companie. Reacţia ostentativă a USR de a nu participa la funeraliile fostului preşedinte Ion Iliescu a dovedit nu doar o diferenţă de abordare, în cadrul guvernării, o relaţie ireconciliabilă, cât o contestare globală a tot ceea ce a însemnat contribuţia stângii social-democrate în această ţară. Cu unele clarificări identitare şi de direcţie doctrinară, care vor fi anunţate, PSD-ul, cu noua sa conducere validată, trebuie să demonstreze că refuză stagnarea şi are un imens potenţial de renaştere. Asta, într-un moment în care se fac eforturi de toate felurile de repudiere a acestui partid, căruia i se pun „în cârcă” şi ce n-a făcut. Şi dacă sunt şi reproşuri îndreptăţite, sunt şi lucruri pe care le-a făcut, şi nu mai sunt amintite.
