Discursul premierului Victor Ponta de candidat la alegerile prezidenţiale, transmis de la Alba Iulia, vineri după-amiază, către toate conferinţele judeţene extraordinare ale PSD, ţinute concomitent, pentru a-i acorda votul de încredere, a avut câteva idei proaspete, nu multe, deloc reciclate, cu mesajul lor subsecvent, despre o anumită stilistică de conducere a ţării. Însăşi alegerea locului Marii Uniri a românilor de la 1918 – Alba Iulia – prin simbolistica sa naţională, a dorit să sugereze, fără vorbe de prisos, că în situaţia în care va ajunge la Cotroceni, Victor Ponta va fi un preşedinte al tuturor românilor. „Acesta este angajamentul meu şi acesta este apelul meu către toţi românii, să facem împreună, a doua oară, Marea Unire a României”. Bineînţeles, năzuim noi, concilierea naţională era văzută doar ca buna convieţuire a divergenţelor, nicidecum ca suspendare a discernământului moral. „Cred foarte tare în două lucruri, care sunt pilonii programului meu prezidenţial: România are nevoie de o adevărată schimbare, dusă până la capăt, a tot ce a fost cu adevărat rău şi ne-a împărţit în aceşti zece ani, şi adevărata schimbare, cea mai mare schimbare, este ca românii să fie din nou uniţi”. A fost reamintit, în context, că România a reuşit ca „în noua echipă a preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, să primească un portofoliu cu greutate, cel pentru Politici Regionale”. Discursul candidatului Victor Ponta, cel mai bine plasat în sondaje, n-a sunat emfatic, căutând să exprime principii şi nu efecte pasagere. A fost şi motivul pentru care referirile la adversarii politici, inclusiv la preşedintele Traian Băsescu, au fost lapidare, fără să derapeze de la civilitatea tonului. Apăsând pe ideea de conciliere naţională, pe angajamentul ferm de a lucra, ca preşedinte, cu guvernul pe care românii îl aleg, Victor Ponta n-a omis să menţioneze că s-ar putea „ca mandatul de preşedinte al PSD – de fapt, chiar aşa va fi – să se încheie la 16 noiembrie”, mulţumind tuturor celor care au avut încrederea să investească, deci să-l aleagă ca lider, la numai 37 de ani. Discursul candidatului Victor Ponta de la Alba Iulia n-avea cum să fie unul exhaustiv, dar n-a avut nici viraje retorice, necăutând să ridice activul social-democrat în picioare, ci unul interesant calibrat, fără ingrediente speciale, necesarmente perfide sau duşmănoase. Pomenind de o înnoire adâncă, „o schimbare la faţă a ţării”, irigată şi de noua fizionomie a Comisiei Europene, Victor Ponta a dat un semnal: dacă adversarii săi „din câmpul de dreapta”, exceptându-l pe Călin Popescu Tăriceanu, rămân bănuiţi de intenţia „unei continuităţi”, el doreşte cu totul altceva. O ruptură. Această contrapunere va constitui şi axa esenţială a tuturor confruntărilor din apropiata campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale.
