Medicii din centrele de permanenţă acuză că de luni bune nu au mai primit banii pentru plata utilităţilor la cabinete. În aceste condiţii, unităţile medicale respective, care în mod normal ar trebuie să asigure asistenţă pentru cazurile de urgenţă în mediul rural, sunt la un pas de desfiinţare.
Cheltuielile de administrare şi funcţionare a centrelor de permanenţă nu au fost achitate încă nici măcar pentru lunile aprilie şi mai a.c. Numai pentru lunile respective, sumele de bani restante se ridică la nu mai puţin de 87,32 mii lei. Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj a întreprins demersuri pentru soluţionarea situaţiei create şi achitarea sumei respective, înaintând trei adrese către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, astfel încât situaţia să fie deblocată. Deocamdată însă nu s-a reuşit decât plata pentru luna iunie a.c. către centrele de permanenţă în total fiind vorba de 79 mii de lei. CAS Dolj a solicitat deja deschidere de credite pentru plata lunilor iulie a.c. – în sumă de 82,35 lei – şi august a.c. – în sumă de 93,5 mii lei, dar nu a primit încă sumele necesare. „Sperăm ca aceste sume de bani să fie achitate în cel mai scurt timp. Trebuie să precizăm că plata sumelor aferente centrelor de permanenţă nu se efectuează din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ci din subvenţii de la bugetul de stat şi e posibil să mai existe mici decalaje la plăţi”, a precizat Daniela Gheorghe, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Dolj.
Medicii de familie, nemulţumiţi de situaţie
Din punctul de vedere al medicilor de familie situaţia nu s-a schimbat însă foarte mult în ultima perioadă. În continuare, aceştia trebuie să se descurce aşa cum pot având în vedere că plata pe mai multe luni a utilităţilor în cadrul centrelor de permanenţă întârzie. Potrivit medicilor în categoria utilităţi sunt incluse printre altele plata asistentelor, dar şi achiziţia de materiale sanitare, medicamente sau plata cheltuielilor de întreţinere a centrelor de permanenţă. „Nu s-au primit nici până acum banii pentru lunile aprilie, mai şi iulie. S-au plătit doar pentru luna iunie. Toate acestea din cauza unui diferend între Curtea de Conturi şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Problema este în continuare una acută. Concret, medicii au intrat benevol în centrele de permanenţă şi continuă să lucreze în ciuda faptului că banii nu au fost alocaţi. Asta înseamnă muncă în folosul comunităţii. Este însă din ce în mai dificil pentru ei să reziste astfel. Sunt mulţi medici care au intrat în aceste centre tocmai pentru că au nevoie de bani în plus faţă de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Orice muncă trebuie remunerată”, a declarat dr. Mirela Profir, preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, filiala Dolj.
Utilităţile achitate pe datorie
Mulţi dintre doctori, care lucrează în aceste centre din mediul rural, mărturisesc că au fost nevoiţi să apeleze la împrumuturi pentru a asigura continuitatea activităţii medicale. Pentru că au plătit din propriul buzunar contravaloarea facturilor de întreţinere, aceştia aşteaptă acum să-şi recupereze banii cheltuiţi. Altfel, cadrele medicale nu exclud posibilitatea de a renunţa să mai acorde asistenţă în aceste unităţi sanitare.
Discontinuităţi în plata utilităţilor către centrele de permanenţă nu sunt însă doar în judeţul Dolj. La nivel naţional, atât Societatea Naţională de Medicina Familiei, cât şi Patronatul Medicilor de Familie au atras atenţia asupra faptului că problemele sunt departe de a fi rezolvate, ba chiar situaţia s-a înrăutăţit. Astfel s-a ajuns la „un haos veritabil în plata centrelor de permanenţă, întârzieri la plata serviciilor medicale sau chiar lipsa totală a banilor. Avem nenumărate exemple, într-unul dintre cazuri ajungându-se la necesitatea de a obţine remedierea situaţiei prin intermediul instanţei de judecată”, se arată într-un comunicat de presă comun semnat de reprezentanţii celor două organizaţii. Perspectiva este încă şi mai sumbră dacă este să judecăm din punct de vedere al pacientului de rând. În eventualitatea desfiinţării acestor centre de permanenţă, multe localităţi riscă să rămână fără asistenţă medicală de urgenţă. Chiar dacă este vorba de cazurile uşoare.
