Liderul republicanilor de la Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarty a declarat vineri că guvernul Biden a livrat o ţară întreagă teroriştilor. Chiar dacă se recunoaşte mai cu jumătate de glas că retragerea fusese lansată de preşedintele american Donald Trump, după 20 de ani de război, democraţii sunt acuzaţi că au precipitat criza acestei operaţii. În faţa avansului talibanilor, evacuarea diplomaţilor este protejată de circa 3000 de soldaţi americani. Senatorul Mitch McConnell a evocat un dezastru previzibil solicitând susţinerea armatei afgane în faţa talibanilor. Înclusiv fostul preşedinte republican a denunţat „haosul tragic”. Probabilitatea ca talibanii să preia controlul asupra întregii ţări este totuşi redus, deşi totul e posibil. În numai 10 zile insurgenţii au ocupat jumătate din capitalele provinciilor afgane şi controlează tot nordul, vestul şi sudul ţării, aflându-se la porţile capitalei Kabul. Consultările pentru găsirea unor soluţii politice care să garanteze pacea şi stabilitatea, a declarat preşedintele afgan Ashraf Ghani, sunt în impas. Capacitatea forţelor afgane de apărare este de-a dreptul fantomatică. Oficial Kabulul contează pe 300.000 membri ai forţelor de securitate din care 50.000 forţe speciale. Potrivit unei surse militare americane, autorităţile afgane ar fi umflat cifrele cu batalioane fantomă pentru a mări factura plătită de americani. Se face aluzie la spectrul căderii Saigonului în 1975. Marţi 10 august, asaltat de presă, Joe Biden afirmase că „nu regretă decizia de a pune capăt celui mai lung război din istoria americană”. A refuzat orice comparaţie cu capitularea americană în Vietnam, deşi media reeditează fotografii datând din 1975 de la Saigon. Ministerul de Externe de la Bucureşti îi îndeamnă pe cetăţenii români aflaţi în Afghanistat să părăsească această ţară unde talibanii cuceresc oraş după oraş în urma retragerii trupelor americane. Activitatea ambasadei României la Kabul a fost suspendată în 2019 în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii diplomatice.
