„Aici şi Atunci” – expoziţie la „Club Electro Putere”

0
71

La Centrul pentru cultură contemporană „Club Electro Putere” din Craiova (Calea Bucureşti nr. 56) are loc astăzi, ora 19.00, vernisajul expoziţiei „Aici şi Atunci”, cuprinzând lucrări realizate de artiştii Alexandra Croitoru şi Ştefan Tiron, în colaborare cu Vasile Pop Negreşteanu, Ion Grigorescu, Julian Mereuţă, Aurelia Mihai, Ciprian Mureşan, Miklos Onucsan, cu participarea Marinei Albu, a lui Răzvan Botiş şi Ştefan Sava (curator: Magda Radu). „Aici şi Atunci” face parte din proiectul „Romanian Cultural Resolution”, organizat de „Club Electro Putere” împreună cu Institutul Cultural Român din Berlin şi prezentat în Werkschau Spinnerei Leipzig în perioada 1 mai – 1 iunie 2010. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 16 mai a.c. şi va putea fi vizitată zilnic, de marţi până sâmbătă, între orele 16.00 şi 19.00 (duminica şi lunea – închis).

Julian Mereuţă, Capturat, 1970

„Aici şi Atunci” reuneşte artişti din generaţii diferite şi îşi propune să reflecteze asupra temei „artistului la lucru”, aducând în discuţie relaţia trecut-prezent, problema identităţii naţionale şi relaţia complicată între demersul artistic şi contextul politic. «Majoritatea lucrărilor selectate în expoziţie au un substrat autobiografic, iar prin recursul la autoreprezentare şi prin dimensiunea performativă ele vorbesc despre condiţia artistului şi circumstanţele – uneori problematice – care îi definesc activitatea», explică organizatorii.

Fotografiile lui Julian Mereuţă realizate în 1970 – şi neexpuse până acum – sunt emblematice pentru felul în care în timpul regimului comunist anumite practici artistice au fost restricţionate şi condamnate la marginalitate. Prin contrast, Ciprian Mureşan chestionează cealaltă faţetă a producţiei artistice, anume proliferarea artei oficiale şi dezvoltarea cultului personalităţii lui Ceauşescu.

Proiectul „O frescă pentru România” iniţiat de Alexandra Croitoru şi Ştefan Tiron problematizează modul în care este reprezentată istoria recentă, compoziţia picturii fiind realizată de Vasile Pop Negreşteanu, un artist căruia i se încredinţau şi în trecut comenzi oficiale.

Demonstrând continuitate cu preocupări anterioare, o serie de fotografii recente ale lui Ion Grigorescu îl înfăţişează pe artist angajat în diverse activităţi cotidiene, care sunt învestite de el cu o dimensiune ritualică.

Performanţele discrete ale lui Miklos Onucsan sunt transformate în autoportrete „de parcurs” care au un substrat polemic şi propun un comentariu subtil privind locul artistului în societate.