Taxa auto, care a intrat în vigoare pentru prima dată în anul 2007, pe timpul Guvernului Tăriceanu, are o istorie zbuciumată, care a deschis de mai multe ori procedura de infrigement al Comisiei europene, pe motiv că ar fi discriminatorie pentru anumite tipuri de maşini. În şedinţa de miercuri, 13 martie a.c., Guvernul României a dat o Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, care intră în vigoare astăzi şi prevede plata unui timbru de mediu la înmatricularea maşinilor, care va înlocui actuala taxă auto. Acest timbru de mediu nu va fi plătit de toţi.
Prin introducerea timbrului de mediu, maşinile din categoriile Euro 4 şi Euro 3 vor plăti o taxă de înmatriculare mai mare cu 10-15 % faţă de cât plăteau până acum. În schimb, taxa va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro. Pentru tehnologiile Euro 5 nivelul va rămâne la fel. Cei care vor plăti noul timbrul de mediu au nevoie de cartea de identitate a maşinii, de documente care să ateste modul de dobândire a autovehiculului şi rezultatul expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă „Registrul Auto Român”. Agenţia fiscală pe raza căreia persoana îşi are domiciliul va face calculul timbrului de mediu, iar în cazul firmelor plata se va face la agenţia unde aceasta este înregistrată ca plătitoare de taxe şi impozite. Timbrul se va achita la Trezoreriile Statului pe raza cărora şoferii îşi au domiciliul.
O taxă auto cu un trecut zbuciumat
O istorie, pe scurt, a taxei auto în România arată prin câte modificări a trecut această taxă auto şi câte probleme a ridicat României:
- 2007: ianuarie – intră în vigoare taxa de primă înmatriculare; martie – CE deschide procedura de infringement, motivând că taxa este discriminatorie pentru anumite tipuri de maşini; mai-decembrie – statul român trimite mai multe propuneri de modificare a taxei, CE nu le acceptă; decembrie – CE a declanşat a doua etapă a procedurii de “infringement”, fază premergătoare acţionării României la Curtea Europeană de Justiţie.
- 2008: aprilie – guvernul aprobă o nouă variantă a taxei la care cuantumul creştea pentru maşinile noi şi scădea pentru cele SH; noiembrie – preşedintele Băsescu propune, în cursul unei vizite la Dacia, ca maşinile noi să fie scutite de taxa auto. Guvernul a aprobat exceptarea (până la final de 2009) de la plata taxei a maşinilor noi Euro 4 cu motor de sub 2000 cmc; decembrie – guvernul decide triplarea taxei de poluare auto la achiziţionarea vehiculelor second-hand de import; decembrie – noul ministru al Mediului spune că vrea întoarcerea la taxa auto care era în vigoare în vara lui 2008;
- 2009: februarie – intră în vigoare o nouă variantă a taxei la care scade cu circa o treime cuantumul pentru maşinile second-hand; martie – ministrul Mediului anunţa pentru toamna lui 2009 un impozit anual care să ţină cont de emisiile de CO2; iunie – CE solicită României să modifice taxa, considerând drept discriminare exceptarea unor anumite maşini de la plată şi creşterea pentru altele.
- 2010: februarie – şi pentru maşinile noi Euro 4 cu motoare de 2000 cmc se plăteşte taxa; septembrie – ministrul Mediului anunţa că va cere creşterea taxei auto pentru maşinile second-hand; noiembrie – şi pentru maşinile Euro 5 se va plăti taxa după 1 ianuarie 2011, creşte taxa la second-hand; decembrie – guvernul aprobă o nouă creştere a taxei pentru maşinile vechi.
- 2011: aprilie – Curtea de Justiţie a UE decide că taxa auto este discriminatorie, iar Guvernul este obligat să o modifice; mai – autorităţile anunţă modificarea taxei, dar vin cu o noutate: maşinile înscrise în ţară înainte de 2007 vor plăti taxa, la revânzare; august – guvernul aprobă proiectul de Lege privind modificarea taxei auto.
- 2012: 10 ianuarie – noua lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial; 30 ianuarie – guvernul suspendă până la finalul anului 2012 prevederea prin care maşinile înscrise în ţară înainte de 2007 vor plăti taxa, la revânzare; 8 mai – Rovana Plumb îl înlocuieşte pe Laszlo Borbely în funcţia de ministru al Mediului şi unele declaraţii ale acesteia iscă iarăşi mari discuţii despre acest subiect.
