Toţi vrem să fim, sau măcar să părem, deştepţi. Deşi, uneori, de la o anumită vârstă, nu mai trăieşti acut insomnia conştiinţei de sine. Există multe feluri de a fi deştept, după cum există şi multe feluri în a nu părea aşa cum îţi doreşti. Cunoştinţa mea, o natură generoasă, gata să slujească în numele unui hipertrofic simţ al datoriei, despre care vreau să vorbesc, este medic stomatolog, în Craiova. Unul de excepţie şi dacă vă incomodează superlativul îl înlocuiesc cu un alt termen la îndemână: unul cu ales caracter. O natură seducătoare. Vine dintr-o familie bună de medici cunoscuţi, dar detaliul evocat nu e un criteriu. Sunt, fără îndoială mulţi medici stomatologi de excelentă calitate profesională în Craiova, avem şi o Facultate de Stomatologie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie care pregăteşte studenţi pentru medicină dentară. Dar el este unul de o distincţie aparte. Toţi care am trecut, vrând-nevrând, prin mâinile unui stomatolog avem de regulă cuvinte potrivite pentru lucrarea dentară executată şi de regulă rostim invariabilul clişeu: „îţi ia durerea cu mâna”. Rămân fără să vreau tot departe de ceea ce intenţionez să povestesc. Cunoştinţa mea bună este un perfecţionist. Acum câteva zile se afla la Cada Dicura La Madonnina – Milano (în compania prof. Federico Biglioli). Anterior fusese la Uniklinik Dusseldorf (în compania prof. Majeed Rana), iar mai înainte la Ospedale Molinette, după ce trecuse prin Madrid, unde a lucrat alături de prof. Julio Acero Sans. A mai trecut şi pe la Queen Elisabeth Hospital din Birmingham, pentru stagii scurte de perfecţionare. Subliniez, pe lângă adevărate somităţi în materie. Această continuă învăţare, pentru branşarea la ce e nou în profesie, facilitată pe un anumit palier al competenţei, poate părea ceva firesc. Şi în fond fiecare îşi gestionează cum găseşte de cuvinţă cariera profesională. Unii doresc să performeze, să-şi creeze un nume, chiar dacă sunt priviţi chiorâş, cum se întâmplă, alţii au alte… idealuri. Numele cunoştinţei mele este dr. Cristian Petcu, cadru universitar la Facultatea de Stomatologie din Craiova, cu o clinică privată, pe care o gestionează. Ce m-a frapat în mod deosebit? Altruismul, generozitatea, felul politicos de a discuta, poate toate la un loc. Nu sunt vorbe de circumstanţă. Numărul mare, chiar foarte mare de cazuri deosebite rezolvate, şi asta o pun la socoteală. Altceva, însă, şi mi s-a părut de-a dreptul onorant, meritând dezvăluirea: toţi prietenii săi din copilărie, mai mult sau mai puţin apropiaţi, beneficiază de un tratament aparte. S-a întâmplat chiar, în prima zi de Anul Nou, ca unul dintre ei să apeleze disperat, după o noapte de nesomn, cu dureri greu suportabile, la „Cristi”. Fără vorbe de prisos, a fost invitat la clinică, chemată de acasă o asistentă, şi totul s-a rezolvat. Pentru el, prietenia adevărată, omenia sunt valori neperisabile, şi ţine să le respecte. Cristi Petcu, un stomatolog tânăr, cu carismă, cu dragoste faţă de semenii lui, în slujba cărora se află, nu este doar un bun cetăţean al Băniei. El este un model, din punctul meu de vedere.
