Muzeul de Artă din Craiova, în parteneriat cu Muzeul de Artă din Braşov, organizează în perioada 14 iulie – 4 septembrie 2011 o expoziţie cu lucrări ale artistului Ion Ţuculescu, craiovean de origine, după cum se ştie. Vernisajul are loc astăzi, ora 14.00, la sediul muzeului braşoven, la eveniment fiind invitat să participe şi Florin Rogneanu, directorul amintitei instituţii din Craiova.
Muzeul de Artă – Palatul „Jean Mihail” deţine în patrimoniu cea mai amplă şi mai valoroasă colecţie Ion Ţuculescu din ţară, cuprinzând aproape 200 de lucrări de pictură şi grafică, ce ilustrează toate perioadele de creaţie ale artistului, din anii studiilor liceale până în ultimul an de viaţă. Colecţia a fost constituită prin achiziţii în perioada 1960-1970 şi printr-o mare donaţie făcută de Maria Ţuculescu, soţia artistului, în anul 1970. Dintre acestea, în cadrul expoziţiei „Ion Ţuculescu – Colecţia Muzeului de Artă Craiova – Un maestru al artei româneşti la Braşov” sunt prezentate aproximativ 100 – „pictură, pastel, tehnică mixtă şi în creion”, după cum a precizat Florin Rogneanu.
De altfel, opera artistului aflată în patrimoniul muzeului craiovean a fost şi este prezentată publicului nu numai în cadrul unor expoziţii deschise în ţară, ci şi în străinătate. Cinci creaţii semnate de Ion Ţuculescu, alături de alte lucrări din colecţii ale unor muzee din Ploieşti, Braşov ori Muzeul Naţional „Brukenthal” din Sibiu, vor fi expuse, în perioada august – septembrie a.c., în cadrul unei expoziţii organizate la Roma (Italia), prin Institutul Cultural Român. De asemenea, lucrarea „Iarna în pădure” va fi prezentată pe simezele mai multor expoziţii din Strasbourg (Franţa), în perioada septembrie-decembrie a.c., apoi la Muzeul „Paul Klee” din Berna (Elveţia). Şi anul trecut creaţia lui Ţuculescu din colecţia Muzeului de Artă Craiova a putut fi văzută de publicul din mai multe ţări, între care Spania şi Portugalia.
ION ŢUCULESCU s-a născut la 19 mai 1919, la Craiova, provenind dintr-o familie de intelectuali – părinţii, Ioan şi Vergenica Ţuculescu, fiind învăţători. A urmat şcoala primară, apoi cursurile Colegiului Naţional „Carol I” din oraşul natal (1917-1927), unde în orele de desen a primit primele îndrumări de la profesorul Eugen Ciolac, de la care a aflat o parte din tainele picturii. Prima expoziţie la care a fost remarcată prezenţa „pictorului diletant Ion Ţuculescu” – alături de a fratelui său, Şerban, şi a pictorului A.D. Hagiu – a fost cea organizată în 1925, în sala de recepţii a Palatului Administrativ al judeţului Dolj. De altfel, plecând de la acest eveniment consemnat de presa vremii, în primăvara acestui an, la sediul Prefecturii Dolj, a fost înfiinţată Galeria de Artă „Ion Ţuculescu”, pe simezele căreia au expus până în prezent artiştii craioveni Aurora Speranţa, Vasile Buz şi Cristian Dincă. În anul 1926, Ion Ţuculescu a participat cu lucrări la expoziţia anuală a „Cercului artistic oltean”.
Deşi apreciat pentru talentul său, artistul nu s-a îndreptat către o şcoală superioară de profil, ci s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a frecventat între 1928 şi 1936. Paralel, a studiat şi la Facultatea de Medicină, obţinând doctoratul în 1939, cu calificativul Magna cum laude.
O viaţă între paleta de desen şi microscop
Deşi s-a dedicat studiului, a călătorit în Grecia, Turcia, Palestina şi Egipt (1930-1934), iar în 1935 a reînceput să picteze. În 1937 a continuat să călătorească în Elveţia, nordul Italiei şi Franţa, vizitând expoziţia retrospectivă Van Gogh, deschisă în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, care i-a lăsat o puternică impresie. În 1938 a deschis prima expoziţie personală, la Ateneul Român. În anii următori a participat la Salonul Oficial, expoziţiile „Tinerimii Artistice” şi la alte expoziţii colective. În 1942 era prezent la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia. În perioada 1938-1947 a deschis şapte „personale”, pentru ca până în 1957 lucrările să nu-i mai fie admise în expoziţii.
Dacă medicina nu l-a solicitat prea mult, cu excepţia anilor de război, când, fiind medic militar, a uimit prin devotament şi abnegaţie, biologia a devenit celălalt pol al existenţei sale, în calitate de cercetător ştiinţific la Academia Română, zilele şi nopţile împărţindu-le între paletă şi microscop. A lucrat, de asemenea, ca şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc. În 1956 a deschis o expoziţie… în propria locuinţă, iar din 1957 a reînceput să participe la expoziţiile colective de stat. În vara lui 1962 o boală neiertătoare l-a doborât, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica, în cavoul familiei Galaction. Se poate spune, aşadar, că Ion Ţuculescu a învăţat pictura ca autodidact şi distanţa de la primele sale tablouri până la cele din epoca maturităţii a parcurs-o muncind cu înverşunare disperată. Deşi a fost prezent în viaţa artistică fără întrerupere, opera lui a rămas aproape fără ecou, adevăratele sale dimensiuni vădindu-se abia în anii când nu a mai expus, claustrat în locuinţa sa.
Secţia „Ion Ţuculescu” a muzeului craiovean, deschisă încă din 1973
În 1965 se organiza la Sala „Dalles” prima expoziţie retrospectivă Ion Ţuculescu, iar în anul următor România participa la Bienala de Artă de la Veneţia cu 80 de lucrări ale artistului. În anul 1967 a apărut prima Monografie Ion Ţuculescu, semnată de Petru Comarnescu, iar în 1972 vedea lumina tiparului Ion Ţuculescu – album cu o introducere de A. E. Baconsky.
În 1973 s-a deschis, la Craiova, Secţia „Ion Ţuculescu” a Muzeului de Artă, despre care aminteşte şi cercetătorul Paul Rezeanu, fost director al instituţiei, într-un Ghid al muzeului apărut în 1980, la Editura „Scrisul Românesc”: «Muzeul de Artă din Craiova a organizat şi deschis în vara anului 1973, într-un sediu aparte, în Craiova, Calea Bucureşti nr. 14, Secţia „Ion Ţuculescu”. Căzută în zona de sistematizare a oraşului, clădirea respectivă a fost demolată la sfârşitul anului 1978. S-a primit atunci, în schimb, o altă clădire, mult mai mare şi mai prezentabilă, pe Calea Unirii nr. 10. Dispunând de un spaţiu suplimentar, specialiştii muzeului au amenajat aici, în 1979, pe întreg parterul, o expoziţie permanentă Ion Ţuculescu (…)». Până anul trecut, la începerea lucrărilor de restaurare şi consolidare a clădirii, lucrări din colecţia Ion Ţuculescu au fost prezentate în cadrul unei expoziţii permanente deschise la etajul muzeului craiovean.
