Lucrările în viticultură sunt foarte costisitoare. Dincolo de acest aspect financiar este obligatoriu şi aportul unor specialişti în domeniu, altfel riscurile sunt incomensurabile. Dacă mai adăugăm concurenţa acerbă care există pe piaţa vinurilor avem imaginea unui sector de activitate ce consumă multă energie iar dificultăţile în ducerea la bun sfârşit a planului de afaceri nu sunt de neglijat. Forţa financiară precară a locuitorilor din Dolj îşi spune cuvântul şi de această dată, pentru că nu reuşim să trecem pragul de 17% ocupat de viile nobile.
Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile, care prin realizarea lor conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin adaptarea producţiei la cererea pieţei. Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.
Operaţiuni eligibile
Măsura de restructurare/reconversie cuprinde următoarele activităţi:reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri. Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin. Mai cuprinde şireamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe, precum şi modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor vitivinicole.
Reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor se realizează pe baza unor drepturi de replantare rezultate în urma defrişării parcelelor viticole şi drepturi de plantare provenind de pe o rezervă. Măsurile eligibile aferente restructurării şi reconversiei care vor fi finanţate prin P.N.S. 2014 – 2018 vor fi următoarele: 1. Pentru reconversia soiurilor: proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori; instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj; 2. Pentru reamplasarea parcelelor: defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori; instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj; 3. Pentru modernizare: proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj; modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semi-înaltă şi înaltă; modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor.
Finanţarea măsurii nu va depăşi 75% din valoarea costurilor
Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte 75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie. Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune.
Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări, aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române. Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.
Multe cheltuieli sunt greu de normat
În viziunea M.A.D.R., România va menţine actualul sistem al plăţilor prin sume forfetare acordate la hectarul de viţă-de-vie plantată, verificând în acelaşi timp şi documentele care dovedesc calitatea şi conformitatea materialelor folosite şi a modului de realizare al fiecărei lucrări în parte. Vom verifica conformitatea documentelor privind materialul săditor, sistemul de susţinere, fertilizanţi, cât şi încadrarea în consumurile specifice de materiale folosite, consumuri care vor fi menţionate în devizele cadru.
Se va menţine o atenţie deosebită pentru verificarea calităţii plantaţiilor înfiinţate şi se va acorda o atenţie sporită cheltuielilor realizate efectiv. Costurile cu forţa de muncă sau cele cu combustibilul, spre deosebire de cele pentru butaşi şi sisteme de susţinere sunt mai greu de normat şi pot înregistra variaţii pe deplin justificate în funcţie de particularităţile terenului, evenimente meteo negative, grad de mecanizare, etc.
Procedura şi aplicare
Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;parcelele viticole care nu sunt înscrise în R.P.V.
Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de restructurare/reconversie, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha; suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha; suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha;soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din punct de vedere calitativ;materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.
APIA va analiza cererile de sprijin financiar
Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă. În conformitate cu prevederile Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a legislaţiei europene şi naţionale specifice organizării comune de piaţă în sectorul vitivinicol, A.P.I.A. instrumentează cererile de sprijin financiar pentru această măsură de piaţă.
Cererea necesară pentru accesarea măsurii va fi însoţită de celelalte documente specifice fiecărei măsuri în parte, care împreună formează dosarul solicitantului. După verificarea administrativă şi în teren a cererii de plată şi a documentelor justificative se va aproba/respinge cererea de plată.
Criterii obiective de stabilire a ordinii priorităţilor
Cererile de plată vor avea prioritate la instrumentare în funcţie de următoarele criterii: tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani, fermieri care plantează numai soiuri D.O.C. şi I.G.P, fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute. Cererile de plată vor fi instrumentate în funcţie de următoarele restricţii: constituirea în favoarea A.P.I.A. a unei garanţii de bună execuţie a suprafeţei solicite, limitarea suprafeţei solicitate de persoanele fizice individuale la max. 5 ha.
Plata ajutorului către beneficiari, numai după controale
Plata ajutorului financiar aprobat se face la finalizarea măsurilor cuprinse în planul individual după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. În România, controalele se efectuează în procent de 100%. În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta se poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 120% din valoarea sprijinului solicitat.
Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului document, care să dovedească că măsura este eligibila şi verificată. Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au putut fi plătite în cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor până la data de 31 decembrie a anului, în ordinea numărului de înregistrare.
La Dolj, în 2015, nu au fost cereri pentru viticultură
Reînfiinţarea unor suprafeţe viticole, cu respectarea normelor U.E. a fost de interes mai mare în perioada 2011-2012, scăzând apoi simţitor deoarece prin natura ei activitatea vitivinicola este foarte tehnică, necesită investiţii iniţiale deosebit de mari, personal cu calificare şi experienţă aparte, iar la valorificarea producţiei concurenţa este mai agresivă decât în oricare alt domeniu al producţiei agroindustriale. Un lucru îmbucurător este înfiinţarea şi a unor suprafeţe de struguri de masă pe baza unui sortiment modern, competitiv şi care are o nişă de piaţă stimulativă. Suprafaţa ocupată cu struguri de masă, în anul 2015, a fost de 14 ha. La Direcţia pentru Agricultură Dolj, în anul 2015, nu au fost cereri pentru autorizarea plantării viţei de vie şi înscrierea în Registrul plantaţiilor viticole.
Tot în 2015, prin programul de restructurare/reconversie au fost aprobate 2 planuri individuale in vederea plantării vitei de vie cu fonduri europene, unul pe persoanaă fizică în suprafaţă de5,2 haîn localitate Almăj şi altul pentru persoană juridică respectiv S.D.E Banu Mărăcine in suprafaţă de10 ha. Ambele planuri individuale se vor derula în campania viticolă 2015-2016.
Patrimoniul viticol al Doljului este de 17.332 ha, din care: vii pe rod 12.250 ha: 9.300 ha hibrizi producători direcţi şi 2.950 ha vii nobile; vii tinere, neintrate pe rod 134 ha; teren în pregatire 4.948 ha.
Suprafaţa viticolă care va fi restructurată în perioada 2014 – 2018: România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 4800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 2,5% din suprafaţa viticolă totală.
Ce facem daca avem vie altoita si da un ger de minus 12 grade totul este terminat.Trebuie sa gasiti vite care sa reziste la temperaturii scazute ca alfel munca este in zadar,o spun din propie experienta.
Comments are closed.