Astăzi, tinerii sărbătoresc Ziua Iubirii fără să știe că Sărbătoarea Sfantul Valentin are loc cu o zi înainte de festivalul păgân Lupercalia. Asocierea mijlocului lunii februarie cu dragostea și fertilitatea vine din antichitate. În Roma Antică, zilele 13-15 februarie purtau denumirea de Lupercalii. Sărbătorile lui Lupercus erau concentrate în jurul unui ospăț ce se încheia cu organizarea unei loterii: fetele își scriau numele pe pergamente introduse într-un bol, iar junele câștigător în urma unei trageri la sorți din rândul tinerilor, trebuia să extragă la întâmplare un bilețel din bolul respectiv. Fata a cărei nume era extras, urma a fi însoțită pretutindeni de acesta în respectiva seară.
Deși unii consideră că această sărbătoare nu are legătură cu romantismul, ci este doar o nouă metodă de obținut bani a comercianților, ea nefiind o zi specifică țării noastre, Sărbătoarea Iubirii are defapt o istorie lungă și încă învăluită de mister, ce prinde rădacini tot mai adânci cu fiecare an ce trece. Legenda Sfântului Valentin este următoarea:
Valentin era un preot creștin ce a susținut dreptul oamenilor de a se căsători, în timp ce Claudiu al II-lea, un împărat roman a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători deoarece considera că luptătorii lui preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. Preotul a continuat să oficieze ceremonii de căsătorie și a fost, de asemenea, aruncat în temniță și condamnat la moarte, după ce acesta a refuzat să renunțe la creștinism și să devină soldat roman. S-a îndrăgostit de fiica unui gardian și înainte de a fi omorât prin bătaie cu pietre și, în final, decapitare, a lăsat un bilet către iubita sa, semnat „tua Valentini” (al tău Valentin).
