Prin Decizia nr. 405/15 iulie 2016 a Curţii Constituţionale a României (când la guvernare era prim-ministrul Dacian Cioloş) se constata că dispoziţiile art. 297 (alin. 1) din Codul Penal, care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu, sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acesteia, se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Modificarea art. 297 (alin.1) din Codul Penal era obligatorie faţă de prevederile art. 147 (alin 1) din Constituţie, potrivit cărora: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”. În acest temei, Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală definitivă nr. 20/9 februarie a.c., a admis contestaţia la executare formulată de condamnatul (…) şi a dispus încetarea imediată a executării pedepsei de 3 ani de închisoare, reţinând: „constată dezincriminată fapta prevăzută de art. 297 (alin.1) C. pen. raportată la art. 13 ind. 2 din legea nr. 78/2000 pentru care a fost condamnat contestatarul în dosarul (…)”.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat o decizie, pe care nu puţini specialişti în materie o consideră istorică, recunoscând că infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 297 Cod penal a fost dezincriminată. Şi în context, protestele de stradă din Capitală şi din marile oraşe ale ţării pot căpăta o altă interpretare. A nu se înţelege că la acest din urmă aspect s-a referit decizia Curţii de Apel Alba Iulia. Primul semnal despre dezincriminarea abuzului în serviciu l-a dat Lumea Justiţiei (www.luju.ro) la data de 3 februarie 2017.