Reforma administraţiei, în dezbatere publică

Ministerul Dezvoltării a pus marţi noaptea în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma administraţiei centrale şi locale, care vizează în principal tăierea a 10% din cheltuielile de personal prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizări. Proiectul vizează ministere, prefecturi, primării. Premierul Ilie Bolojan ar urma să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului, ceea ce înseamnă că se va confrunta cu o moţiune de cenzură din partea opoziţiei. Dacă va fi susţinut de PSD şi va trece de Parlament proiectul de lege va fi atacat la CCR.

Iată principalele prevederi din proiect:

– scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administraţia publică centrală (ministere şi instituţii subordonate), fără să fie afectate salariile de bază ale angajaţilor, prin reorganizarea instituţională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi.

• reducere cu 10% a posturilor ocupate din primării şi consilii judeţene. Important: în anul 2026, în mod temporar, autorităţile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporţional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desfiinţate.
• – Procedura de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor demarează, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedura de reorganizare.
• – proiectul de lege propune şi reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administraţiei publice centrale şi reducerea numărului de consilieri de la nivelul administraţiei publice locale în funcţie de numărul de locuitori ai fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administraţia centrală şi locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.
• – propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25% în prefecturi
• – se introduce un plafon explicit al salariului preşedintelului Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, care nu poate depăşi 0,9 din indemnizaţia ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei (Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare). Astfel, reducerea anuală a cheltuielilor este estimată la aproximativ 190.812 lei brut prin limitarea salariului preşedintelui A.N.R.S.C.
• – se propune reducerea numărului de membrii ai consiliului de administraţie pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum şi pentru Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Astfel, numărul membrilor consiliului de administraţie pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (prevăzut de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) se propune a fi redus de la 9 la 5 membri, iar numărul membrilor consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (reglementat de Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) se reduce de la 5-7 membrii la 5 membrii. Astfel, economia anuală rezultată determinată de reducerea membrilor din consiliile de administraţie de la cele două agenţii este de 410.444 lei.
• – în cazul bibliotecilor de drept public organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora să fie avizate doar de autorităţile tutelare, pentru a se asigura eficientizarea activităţii acestora.
• – posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parţial, în alte situaţii limitative decât cele prevăzute la art. 378, prin reglementarea posibilităţii exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, dacă atribuţiile corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.
• – posibilitatea ca funcţionarii publici definitivi numiţi în funcţii publice în baza unui raport de serviciu cu timp parţial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parţial în cadrul unei alte autorităţi a administraţiei publice locale sau instituţii publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuţiile şi condiţiile de ocupare prevăzute în fişele de post aferente celor două funcţii publice sunt similare.
• – pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizaţie de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informaţiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizaţiei şi proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabileşte în funcţie de date concrete şi oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.
• – se reglementează situaţia construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcţie de suprafaţa clădirii executate.
• – se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcţiei făcute fără autorizaţie. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcţiilor ilegale şi creşterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activităţi.
• – proprietarii vor avea obligaţia să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizaţie sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
• – autorităţile administraţiei publice locale vor putea efectua inspecţii pe teren şi prin imagini satelitare, drone şi alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizaţie sau nedeclarate.
• – se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenţionale în cazul neachitării lor la termenele iniţiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit şi o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.
• – se reglementează faptul că deţinătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanţele provenite din amenzi contravenţionale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligaţie şi momentul pierderii dreptului de a conduce.
• – se permite organelor fiscale locale cesionarea creanţelor fiscale rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătoreşti sau operatori specializaţi, pentru recuperarea sumelor, inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli şi profit, iar detaliile cesiunii trebuie consemnate într-un contract. Aceste modificări vizează consolidarea măsurilor de recuperare a amenzilor neachitate şi sporirea eficienţei în colectare.
• – Se redimensionează numărul de poliţişti locali, în funcţie de dinamica socială, respectiv de situaţia demografică a unităţilor administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică şi se completează pentru poliţia locală astfel:
• a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
• b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
• c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înfiinţa poliţie locală decât dacă cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 poliţişti locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
• – în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, se propune ca toate unităţile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Naţional Electronic de Plată Online (SNEP). Agenţia pentru Agenda Digitală a României verifică respectarea acestei obligaţii şi sesizează Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/Administraţiile judeţene ale finanţelor publice în cazul nerespectării acesteia. Nerespectarea acestei obligaţii duce la sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume din venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
• – se propune drept măsură ca salariile de bază ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum şi din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale să se stabilească pe baza unor grile de salarizare pentru administraţia publică locală, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Această măsură nu se aplică personalului din aparatul de specialitate al primarului general al municipiului Bucureşti şi din instituţiile şi serviciile publice de interes local de la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi aparatului de specialitate al consiliului judeţean şi din instituţiile şi serviciile publice de interes judeţean.
• – În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, modificarea propusă consacră rolul activ al autorităţilor administraţiei publice locale în reglementarea şi controlul desfăşurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu, prin instituirea unei obligaţii clare pentru operatori de a solicita în prealabil acordul acestora, respectiv eliberarea unei autorizaţii anuale de funcţionare eliberată de autorităţile administraţiei publice locale pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea. În exercitarea acestei competenţe, autorităţile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcţie de priorităţile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecţia ordinii publice şi a sănătăţii comunităţii.
• Prin hotărâre a consiliului local se introduce posibilitatea expresă de delimitare a zonelor în care aceste activităţi pot fi desfăşurate şi de stabilire a cuantumului taxei locale datorate pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, calculată în funcţie de suprafaţa spaţiului în care urmează să se desfăşoare activitatea. De asemenea, se stabileşte şi termenul pentru plata taxei locale anuale de către operatorul economic, respectiv 30 de zile de la emiterea autorizaţiei de funcţionare.
• Operatorii economici trebuie să obţină autorizaţia anuală de funcţionare eliberată de autorităţile administraţiei publice locale pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să plătească taxa locală după expirarea autorizaţiei valabile de exploatare a jocurilor de noroc deja eliberată de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
• – localităţile rurale care au instalate şi utilizează sisteme tehnice de supraveghere video, autorităţile administraţiei publice locale nu mai au obligaţia de a asigura personal de pază.