Un noian de ordonanţe de urgenţă ale guvernelor –care s-au perindat în anii din urmă-, privind circulaţia pe drumurile publice, reglemenează în bună măsură conduita participanţilor în traficul rutier. Unul tot mai „nebun” de la o vreme, lucru oarecum firesc, dacă avem în vedere că la nivelul Doljului sunt înregistrate 296.000 de autovehicule, din care 195.360 în Craiova. Ritmul anual de intrare în circulaţie, după 2017, fiind de circa 20.000 de autovehicule nou înregistrate. Când conducătorul de autovehicul săvârşeşte o faptă pentru care potrivit legii, ca sancţiune contravenţională complementară i se suspendă dreptul de a conduce pe timp limitat sau i se aplică puncte de penalizare amendă, vinovăţia aparţine de bună seamă celui care participă în trafic. Că de regulă contestă în instanţele de judecată, tot de regulă nu câştigă. Ca fapt divers, în luna martie a anului trecut, potrivit unei adrese, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, un poliţist de la serviciul de circulaţie avea identificate pe numele său nu mai puţin de 21 de dosare penale, la care se adăugau şi cele pe care le avea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. Nu îi dăm numele, în acest context, dar avem documentul la care făceam referire. Când agentul de circulaţie nu se vede, la ore de vârf, în condiţii de trafic infernal, cu ambuteiaje în punctele nodale, nici să tragi cu tunul, cum se cheamă? Să admitem că mijloacele de semnalizare moderne rezolvă în bună măsură, dar nu exhaustiv, complicaţiile din traficul rutier. Dar nu este posibil, ca la nivelul unui mare municipiu, cum este Craiova, chiar să nu zăreşti un agent de circulaţie, nici măcar la unităţile de învăţământ –arondate-, unele poliţiei locale şi altele brigăzii rutiere a municipiului Craiova, dimineaţa şi la încheierea cursurilor elevilor. Un alt exemplu concret, dintre multe altele: o defecţiune complexă, la sistemul de canalizare, în dreptul bisericii „Sfântul Gheorghe”, de pe strada Arieş, din Craiova, a impus restricţii de circulaţie, constând în limitarea intensităţii traficului pentru protejarea unui sector de drum pe care se execută lucrări în condiţiile legii. Niciun „poliţist de la rutieră” n-a fost văzut de la demararea lucrării. Şi cel puţin 50 de agenţi de circulaţie, după datele de care dispunem, la care se adaugă agenţii specializaţi pe circulaţie de la cele 6 secţii municipale, au această obligativitate. Nu poţi să nu te întrebi care e motivul. Decât poate acela că, în afara cadrului legislativ existent, agenţii de circulaţie au fost exoneraţi de obligativitatea prezenţei lor în stradă. Unde, prezenţa lor, la orele de vârf ale traficului sau în punctele nervoase ale acestuia, ar putea face posibilă fluidizarea şi asigurarea securităţii optime a acesteia. Inhiba, în acelaşi timp, folosirea telefoanelor mobile de cei aflaţi la volan, ceea ce e interzis de lege, dar… inoperant. Fireşte nu este deloc prea plăcut, în toiul iernii şi în condiţii de restricţii sanitare să veghezi traficul rutier, care nu se poate face doar prin aportul participanţilor sau din maşinile poliţiei, de unde se „vânează” cei care nu respectă rigorile legii. Nu lungim discuţia de faţă, nici nu exacerbăm reproşurile, dar ceva funcţional nu este în regulă, de la o vreme, şi fie că ne place sau nu, cu tot respectul de cuvinţă pentru agenţii de circulaţie, aceştia trebuie văzuţi la datorie, în tot cursul zilei, cel puţin, aşa cum spuneam, în marile intersecţii ale municipiului Craiova, şi pentru a da impresia –solidă- că suntem un mare oraş al ţării, racordat organic viziunii europene în materie.
