Invitat la emisiunea lui Ionuţ Cristache, de la TVR 1, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a încercat să justifice scumpirea pâinii, într-un an agricol, în care se vorbeşte de o producţie totală ce circa 12 milioane tone, adică o producţie de excepţie. La întrebările incomode ale moderatorului, Adrian Oros a încercat să facă faţă pe cât l-au ţinut puterile, lăsând chiar impresia că venise pregătit în prealabil, adică, „cu lecţia învăţată”. Numai că insuficient. Şi iată răspunsul ministrului de resort: „Preţul pâinii şi preţul grâului panificabil depinde de producţia globală. Anul acesta din fericire pentru fermierii români, şi mă bucur că îşi pot recupera pierderile de anul trecut, pentru că preţul gâului a crescut, şi mă bucur pentru ei. Din nefericire în America, atât pe câmpiile de vest, cât şi pe cele nordice, în Ucraina, în Rusia unde sunt mari producători de cereale şi de grâu panificabil, seceta şi-a spus cuvântul”. Acesta este transcriptul celor afirmate de ministrul Agriculturii, cadru didactic universitar, doctor în medicina veterinară, parlamentar PNL, care vorbeşte la limita suficienţei, într-o desconsiderare supărătoare a topicii şi normelor gramaticale. Aşa se calculează, în opinia ministrului Agriculturii, preţul grâului şi apoi cel al pâinii. Nici la re-reexaminare, Adrian Oros n-ar putea trece un examen la economie agrară. Vai de capul lui! Publicaţia franceză „France Agricole”, una extrem de serioasă în materie, îşi titrează astfel unul din articole referitoare la producţia de grâu: „Le prix du ble bondit apres le rapport Wasde de l’USDA”, adică preţul grâului creşte după raportul săptămânal (12 august) al ministerului american al Agriculturii (USDA). Dar atenţie. Estimarea producţiei de grâu a SUA este de 46,18 milioane tone, faţă de 47,52 milioane tone luna trecută, este adevărat din cauza secetei. Raportul revizuieşte, în scădere, şi producţia de grâu a Rusiei –actor important pe piaţa de cereale- la 72,50 milioane tone, de la 85 milioane tone, cu o lună înainte. Sunt nişte oscilaţii, dar nu în măsură să îngrijoreze şi nici să justifice creşterea preţului pâinii în România, într-un an agricol, cum spuneam, care în privinţa producţiei de grâu ar putea fi considerat ca unul foarte bun. În Europa, la nivelul ţărilor membre UE producţia de grâu este, de asemenea una bună sau poftim rezonabilă (circa 125 milioane tone). Adrian Oros nu omite să adauge la formarea costului de producţie al pâinii, preţul forţei de muncă şi creşterea costurilor cu energia. Dacă s-a scumpit curentul electric, nu avem cunoştinţă de creşterea salariilor celor care lucrează în panificaţie. Şi, oricum, într-o ţară cu disponibilităţi consistente de export, la grâul panificabil, creşterea preţului pâinii n-are nici o logică, şi n-ar trebui să depindă de ceea ce se întâmplă în SUA, Ucraina, Rusia, şi chiar nici în ţările membre UE. Referindu-se la sistemele de irigaţie din România, funcţionarea acestora, în momentul de faţă, când seceta face prăpăd în sudul ţării, Adrian Oros a recitat nişte şabloane, din care mare lucru nu s-a înţeles. Să ne reamintim că n-a reuşit să introducă proiectele de irigaţii în PNRR, dar vorbeşte de strategii de gestionare a apei. Un singur lucru notabil: intenţia unor parteneriate public-privat privind instalarea de panouri solare, pe coronamentul sistemelor de irigaţii, cu condiţia ca producătorii de energie verde să participe la reabilitarea infrastructurii secundare. O idee, care dincolo de ceea ce s-ar putea scunde în spatele ei, ar putea permite investiţiile necesare de întreţinere a canalelor de aducţiune a apei ş.a.m.d.. În rest, ministrul Adrian Oros, de o competenţă îndoielnică, n-a demonstrat altceva decât că a dobândit o calificare reală în arta justificărilor. Sunt multe lucruri pe care nu le înţelege, dar se preface a le înţelege, încearcă să „gâdile” fermierii, cu vorbe meşteşugite, numai că aceştia îl regretă… pe predecesorul său Petre Daea, pragmatic şi de cuvânt. Ratingul excepţional acordat României de Geoglem (organism internaţional care printr-un sistem de sateliţi supraveghează evoluţia recoltelor din lume) pentru producţia agricolă, nu este meritul lui Adrian Oros, care nu se poate lăuda cu nici o iniţiativă materializată. Poate doar cu o chibiţăreală politică, ce lasă rece pe fermieri şi în egală măsură pe noi ceilalţi.
