Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, anunţase, ieri dimineaţă, anularea prevăzutului summit al celor 28 de şefi de stat şi guvern, dar rămăsese pe agendă summit-ul zonei euro, al „celor 19” menţiunut pentru un eventual plan de salvare al Greciei. Comisia Europeană considera ieri ca „foarte puţin probabilă” obţinerea „undei verzi” politice pentru negocierea unui al treilea plan de ajutor, în favoarea Greciei, care riscă o ieşire din zona „monedei unice”, cum atrăgea atenţia vicepreşedintele executivului european, letonul Valdis Dombrovoskis, la Bruxelles. Lucrurile luaseră deja o turnură teribilă şi întreaga confruntare între cele două câmpuri avea în „prima linie” Parisul şi, respectiv Berlinul. Primul secretar al socialiştilor francezi (P.S.), Jean Christophe Cambadelis a făcut, în disperare de cauză, apel la omologul său german, liderul SPD, Sigmar Gabriel, vicecancelar, pentru a face diligenţe pe lângă Angela Merkel în „dosarul grec”. Zona euro era divizată ieri, la Bruxelles, în privinţa unui acord de salvare financiară a Greciei, pentru a nu părăsi moneda unică după nouă ore de discuţii infructuoase. „Ceea ce se petrece nu urmăreşte altceva decât umilirea Greciei, pentru ca greci să doboare guvernul Tsipras”, a declarat pe canalul Mega TV, Dimitrios Papadimouros, care este şi vicepreşedintele PE. Un acord mai poate fi găsit? Pentru Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi financiare, răspunsul era afirmativ. Contrazis însă de ministrul slovac al finanţelor, Peter Kazimir. Germania, Finlanda, Belgia, Slovacia şi Slovenia compun linia dură, ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, gardianul rigorii monetare, dar şi gestionarul crizei greceşti, alături de Angela Merkel, estimând că „încrederea a fost distrusă la o maniere revoltătoare, în cursul ultimelor luni.” Pentru ca finlandezul Alexander Stubb să afirme că „în acest stadiu, condiţiile reunite nu sunt suficiente”, pentru a garanta punerea în operă a măsurilor bugetare promise de guvernul grec. În alţi termeni, chestiunea era pasată summitului şefilor de stat din zona euro. Să reamintim că Eurogrupul trebuia teoretic să avanseze discuţiile spre un aventual al treilea plan de salvare financiară, ceea ce ar fi însemnat un prim impuls spre ieşirea din criză. Ideea unui „Grexit” pe durata a cinci ani, a răzbătut ieri prin toate marile redacţii europene. Între anxietate, nervi şi speranţe, s-a trăit cu maximă intensitate orice ştire parvenită de la Bruxelles. De fapt, fiecare câmp are partea lui de responsabilitate. Să recapitulăm: Angela Merkel şi Wolfgand Schauble sunt politicienii cei mai respectaţi în Germania, potrivi sondajelor. Pentru germani, anularea pur şi sijmplu a unei părţi a datoriei greceşti este absolut de neconceput. Christine Lagarde, directul FMI, are acum o altă convingere. Numai că Angela Merkel îşi joacă supravieţuirea politică dacă cedează, nu în faţa Christinei Lagarde, ci în faţa lui Alexis Tsipras, liderul Syriza. Propunerile Atenei în faţa creditorilor sunt opera consilierilor lui Francois Hollande, ceea ce nu mai este un secret. Aşadar, chestiunea greacă nu poate supăra Parisul cu Berlinul, dar, de fapt, se semnalează o criză majoră între UE şi Grecia şi această dramaturgie politico-financiară poate avea un preţ scump. De Uniunea Europeană este vorba. „În joc nu este Grecia, în joc este Europa”, a spus Hollande, la sosirea sa la summitul de la Bruxelles. Alexis Tsipras a estimat că un acord este posibil „dacă toate părţile vor”. „Nu contează preţul”, a spus Angela Merkel, în timp ce Matteo Renzi a conchis: ”distanţele au fost retrasate pentru un acord”.
