La Editura „Universitaria” a Universităţii din Craiova a apărut, recent, volumul „Una lingua per amica: l’italiano nostro e degli altri”, îngrijit de prof. univ. dr. Elena Pîrvu, care conţine actele zilei de studiu din 21 octombrie 2010, pentru studenţi şi ex-studenţi ai Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, licenţiaţi în Limba şi literatura italiană. După cum menţionează în Prefaţă îngrijitoarea volumului, acesta este dedicat aniversării a 150 ani de la realizarea Unirii Italiei (1861-2011) şi a 45 de ani de italiană la Universitatea craioveană.
«Lucrările cuprinse în volum au fost selectate dintre comunicările prezentate la ziua de studiu din 21 octombrie 2010, desfăşurată în cadrul celei de a X-a ediţii a „Săptămânii limbii italiene în lume”. Organizată în a treia săptămână a lunii octombrie a fiecărui an, sub patronajul Preşedintelui Italiei, manifestarea este una la care secţia de Limba şi Literatura Italiană a Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova şi Comitetul Local Craiova al Societăţii „Dante Alighieri” din Roma participă activ, prin activităţi multiple şi diversificate, începând din anul 2004», a precizat prof. Elena Pîrvu.
Lucrările publicate sunt grupate în aşa fel încât să rezulte o carte utilă şi uşor de consultat. Astfel, volumul se deschide cu lucrarea cu caracter didactic „Dalla figura del docente nella classe tradizionale a quella di tutor nella classe collaborativa” semnată de Ramona Valentina Vasile, un extras din teza de licenţă „Apprendimento collaborativo da presenza a distanza”, susţinută de autoare în anul 2006, la Universitatea pentru Străini din Perugia, în urma unui acord de colaborare între Universitatea pentru Străini din Perugia şi Universitatea din Craiova. Urmează o lucrare de literatură, „Michelangelo Buonarroti, poeta”, a cărei autoare este Irina Bîrsanu Lupu.
Următoarele cinci lucrări tratează subiecte de istoria limbii italiene şi de gramatică istorică a limbii italiene: „L’evoluzione della lingua italiana dal Cinquecento ai nostri giorni” (semnată de Dana Claudia Bulătan), „I dialetti italiani settentrionali” (Silvia-Lorena Spiridon), „Tra lingua e dialetto nell’italiano contemporaneo” (Irina Pătraşcu), „Evoluzione del pronome personale soggetto dal latino all’italiano” (Adina Gaciu) şi „L’evoluzione dei pronomi clitici dal latino all’italiano” (Silvia Donatela Stuparu).
Lucrările dedicate morfosintaxei limbii italiene sunt grupate în funcţie de părţile de vorbire analizate: „La formazione del femminile dei nomi in italiano” (autor Alexandra Ciobanu), „I pronomi clitici in italiano” (Elena Camelia Mucică), „La forma passiva in italiano” (Andreea Simona Mirea), „L’uso del passato prossimo in italiano” (Bianca Cristina Sandu), „Le perifrasi gerundivali in italiano” (Valentin Ciurea), „I costrutti fattitivi in italiano” (Narcisa Constantinescu), „Le perifrasi fasali in italiano” (Lucia Mihaela Ciucă), „L’uso della preposizione di in italiano” (Alexandra-Florentina Ciocionică), „L’uso della preposizione a in italiano” (Andrei Spătaru), „L’uso della preposizione da in italiano” (Ştefania Andreea Derveşteanu). Încheie volumul două lucrări cu caracter contrastiv: „L’imperativo in italiano e in romeno”, de Gabriela Paciu, şi „Il gerundio in italiano e in romeno”, de Iulia Mănăchescu.
