Emmanuel Macron, pe care nu puţini lideri europeni îl vedeau epuizat, după dizolvarea neinspirată, în iunie anul trecut, a Adunării Parlamentare, a primit un teribil ajutor din partea lui Donald Trump, contextului internaţional, războiul din Ucraina ş.a.m.d.. Domeniul său preferat, diplomaţia, i-a adus o gură de aer proaspăt. Astă-seară, va fi invitatul unei emisiuni speciale de maximă audienţă de pe TF 1, în cadrul căruia va anunţa, nu unul ci mai multe referendumuri. Unul dintre ele se referă la buget. Este săptămâna aceasta una decisivă pentru războiul din Ucraina? Aliaţii occidentali ai Kievului au cerut Moscovei să accepte un armistiţiu de 30 de zile, deja propus sub Donald Trump. Duminică 11 mai preşedintele ucrainian a afirmat că îl aşteaptă pe Vladimir Putin în Turcia la Istanbul, joi 15 mai. Vladimir Putin, la rândul său, a propus începerea negocierilor directe fără condiţii prealabile, după ce el însuşi a renunţat la cele pe care le enunţase de-a lungul timpului. Putin nu va accepta nici un fel de condiţii, menite să perturbe negocierile de pace, în condiţiile în care situaţia concretă de pe teatrele de operaţiuni nu este prea favorabilă Ucrainei. Şi evaluarea aparţine vicepreşedintelui american J.D. Vance. Se face simţită cu destulă discreţie şi o concurenţă: de pildă şefa politicii externe ai UE, Kaja Kallas, a organizat, la Londra, o reuniune a miniştrilor de externe din mai multe ţări europene, în condiţiile în care avusese loc o astfel de întâlnire la Kiev, cu participarea cunoscută a liderilor, de acum ştiuţi. Aşadar, două alternative: un armistiţiu fără negocieri, fără perspective de pace şi negocieri care să ducă la pace. Merz, Macron, Starmer şi Tusk au sosit sâmbătă la Kiev, pe fondul unor informări conform cărora ţările europene intenţionează să lanseze propria iniţiativă de încetare a focului, similară cu cea americană. Moscova nu acceptă nici un fel de condiţie prealabilă, după cum nu va accepta nici aşa-numitele forţe de menţinere a păcii aparţinând ţărilor occidentale pe teritoriul Ucrainei. Vladimir Putin vorbind târziu la Kremlin, în noaptea de duminică spre luni a spus că Rusia este pregătită să participe la negocieri de pace fără nici o condiţie. Semnele de detensionare însă a crizei nu sunt deloc elocvente: UE şi Ucraina lansează ideea unui tribunal special pentru a urmări penal crimele de război ale lui Vladimir Putin. Tribunalul ar urma să fie înfiinţat în cadrul Consiliului Europei, organizaţie din afara UE, responsabilă pentru drepturile omului în Europa. Zelenski a lăudat lansarea tribunalului adăugând: „Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru agresiunea sa, aşa cum au fost şi naziştii”. Să revenim. Cuplul franco-german, cum spun francezii, sau motorul, cum spun germanii, s-a reconectat ca niciodată în anii din urmă, relaţia lui Friedrich Merz cu Emmanuel Macron este deja foarte strânsă anunţând o înţelegere îndelung aşteptată. Lângă ei s-au poziţionat şi premierul Marii Britanii, Keir Starmer, şi cel al Poloniei, Donald Tusk.
