Melomanii craioveni sunt invitaţi, şi în această seară, la o întâlnire emoţionantă cu muzica bună. Vor avea parte de momente unice în compania a doi virtuozi, violonistul Gabriel Niţă, remarcabil atunci când interpretează din Paganini, şi Matthias Nassauer, îndrăgostit de un intrument mai puţin comun, trombonul. Programul este cât se poate de provocator, incluzând două piese în primă audiţie, precum şi o integrală a simfoniilor lui Schubert.
Concertul din această seară se anunţă a fi unul deosebit, atât prin faptul că participă doi interpreţi care dovedesc măiestrie şi cultură muzicală, dar şi prin programul aparte pe care şi-au propus să-l ofere publicului craiovean. Violonistul Gabriel Niţu şi invitatul din Germania, Matthias Nassauer, care va dirija Orchestra simfonică a Filarmonicii Oltenia şi va interpreta la trombon, oferă publicului meloman spre audiţie Uvertura operei „Euryanthe” a lui Carl Maria von Weber, Concertul nr. 4 în Re minor pentru vioară al lui Niccolo Paganini – (orchestraţia: Gabriel Niţă – primă audiţie), Concertul în Mi bemol major pentru trombon şi orchestră (primă audiţie) al lui Georg Christoph Wagenseil, precum şi Simfonia a V-a în Si bemol major, D. 485 a lui Franz Schubert. Concertul este programat în această seară, la ora 19.00, preţul biletului fiind 15 lei şi 8 lei pentru elevi, studenţi, pensionari.
Matthias Nassauer
Născut la Betzdorf – Westerwald (Germania), în anul 1978, Matthias Nassauer şi-a început educaţia muzicală ca membru al unui ansamblu de suflători, sub directa îndrumare a tatălui său. Între 1999 – 2006, a studiat trombonul la Universitatea din Karlsruhe, apoi la Universitatea din Stuttgart. Din 2004, deţine postul de solist instrumentist al Filarmonicii din Stuttgart (partida trombon) şi, de asemenea, este membru activ al câtorva ansambluri profesioniste de suflători. Ca dirijor, a concertat la pupitrul unor importante ansambluri simfonice.
Gabriel Niţă
Născut în 1967, la Craiova, Gabriel Niţă a absolvit cursurile Academiei de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (secţiile Interpretare instrumentală – vioară şi Compoziţie). Este laureat al mai multor concursuri prestigioase de vioară, naţionale şi internaţionale. În prezent, lucrează la orchestraţia celor şase concerte pentru vioară de N. Paganini, dintre care partiturile Concertului nr. 2 în Si minor, “La Campanella” şi Concertului nr. 4 în Re minor sunt deja finalizate.
Carl Maria von Weber (1786 – 1826)
Contemporan cu Beethoven, Weber se impune ca un muzician ce aparţine unei alte epoci, guvernate de specificitatea gândirii şi principiile artei romantice. “Euryanthe”, operă romantică în patru acte, a fost prezentată în premieră la Kärntnertortheater (Viena, 25 octombrie 1823). Prin scriitura muzicală complexă, armoniile sale îndrăzneţe şi orchestraţia bogată, Weber îl anticipă pe R. Wagner.
Niccolo Paganini (1782 – 1840)
Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai artei violonistice a fost inegalabilul Niccolo Paganini. A explorat virtuţile acrobatice ale viorii, punând în valoare posibilităţile expresive şi poziţiile cele mai înalte, utilizând cu uşurinţă libertatea braţului, trecând direct din registrul grav în cel acut şi invers (se pare că a suferit de sindromul Marfan, care se caracterizează, printre altele, prin creşterea exagerată, disproporţională a membrelor superioare, degete foarte lungi, talie înaltă).
Georg Christoph Wagenseil (1715 – 1777)
Îi revine marele merit de a fi realizat trecerea de la baroc la clasicism. Până în prezent, muzicologii preocupaţi de studiul biografiei compozitorului nu au găsit nici o explicaţie privind circumstanţele care l-au determinat pe acesta să scrie un concert pentru trombon. În epoca luminilor, concertele dedicate trombonului sunt rare.
Franz Schubert (1797 – 1828)
Printre capodoperele genului simfonic, Simfonia a V-a în Si bemol major, D. 485 de F. Schubert reprezintă o referinţă valorică de cea mai mare importanţă. În acest sens, distinsul critic muzical, Sir Donald Francis Tovey, compara lucrarea cu “o perlă de mare preţ”.F. Schubert abia împlinise 19 ani când a scris Simfonia a V-a (datată septembrie – 3 octombrie 1816, Viena) şi nu se poate spune că lumea muzicală de la acea vreme a primit lucrarea cu elogii entuziaste. Lucrarea, aşa cum preciza compozitorul într-o scrisoare, constituie un omagiu adus geniului mozartian.
