Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează, în prognoza economică regională pentru Europa, că economia regiunii va creşte cu 4,3% în acest an şi în 2012, faţă de 4,2% anul trecut, transmite Reuters. Instituţia financiară avertizează, însă, că nivelul ridicat al creditelor neperformante continuă să pună presiune pe sectoarele bancare, iar cotaţiile ridicate ale mărfurilor pot alimenta creşterea inflaţiei.
FMI anticipează o inflaţie de 7,3% în 2011 în Europa de Est, care ar urma să încetinească la 6,2% anul viitor, şi a cerut băncilor centrale din regiune să rămână vigilente. „Autorităţile de politică monetară trebuie să rămână în alertă. Chiar şi ţările cu previziuni bine ancorate privind inflaţia ar putea găsi dificilă evitarea efectelor de rundă secundă, dacă cele de primă rundă sunt mari sau persistente, odată ce preţurile globale ale mărfurilor cresc disproporţionat pe termen mediu”, se arată în raport.
Fondul consideră că legăturile economice puternice cu zona euro expun Europa emergentă la riscurile legate de potenţiala escaladare a crizei datorilor de stat, care afectează cei mai slabi membri ai uniunii monetare. În cazul unor probleme semnificative, băncile occidentale şi-ar putea reduce expunerea pe pieţele de credit din Europa de Est, avertizează FMI. Instituţia susţine că, deşi regiunea a fost până acum bine izolată de potenţialele efecte ale problemelor din zona euro, autorităţile ar trebui să soluţioneze chestiunea deficitelor fiscale largi. „Consolidarea trebuie să reconstruiască tampoanele fiscale. Astfel vor fi îmbunătăţiţi indicatorii fiscali cheie şi, în consecinţă, riscul ca tensiunile financiare din zona să se reverse în est va fi redus. De asemenea, o astfel de direcţie ar ajuta la controlul presiunilor inflaţioniste şi ar susţine înăsprirea condiţiilor de politică monetară, care a început deja în mai multe ţări”, scrie FMI.
Deficitul fiscal din regiune, unde nouă ţări au acorduri active sau preventive cu FMI, ar trebui să scadă de la 4,5% din PIB în 2010 la 2,5% din PIB în acest an şi în 2012, în principal datorită evoluţiei din Rusia, estimează Fondul. Datoria publică raportată la PIB va creşte, însă, în două treimi dintre ţări, iar deficitele fiscale ridicate expun mai multe state la vulnerabilităţi, inclusiv România.
