Guvernul consideră că restituirea imobilelor naţionalizate s-a transformat, din cauza neregulilor din perioada anterioară, dintr-o reparaţie istorică într-o mare afacere imobiliară, în care diferite persoane fizice au cumpărat, pe sume modice, drepturi litigioase şi au obţinut rapid milioane de euro. Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, ieri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010, pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro. Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii „potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6.123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6.200. Guvernul consideră că se poate acuza lipsa de interes pentru acest subiect din partea Ministerului Finanţelor în acest caz. Un alt dosar cu nereguli prezintă cazul unei persoane care a achiziţionat 30% dintr-un dosar, în mai 2010, contra a 1 milion euro, şi a primit, în august 2010, titlu de despăgubire în valoare de peste 18 milioane euro. În acest dosar, fostul proprietar a primit, în 2006, 35.000 dolari, primul cesionar a revândut, în 2008, pentru 50.000 dolari, iar cesionarii au primit în 2010, în total, titlu de despăgubire în valoare de 53,5 milioane euro. O altă persoană a cumpărat, în octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despăgubire pentru care a primit, în ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (în acest caz, arată Guvernul, ca în multe altele, se suspectează că cesiunea e de fapt un „onorariu de succes” pentru rezolvarea dosarului la ANRP). Un alt caz a fost înregistrat la Camera de Comerţ Argeş, de unde o persoană a cumpărat, în 13 octombrie 2008, pentru 1,2 milioane lei, drepturi litigioase pentru care a primit despăgubiri doar o zi mai târziu, în 14 octombrie 2008, în sumă de 11,9 milioane lei. Există numeroase speţe în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat soluţionarea cu prioritate a unor dosare („cazuri speciale”) deşi acestea făcuseră, anterior, obiectul tranzacţionării pe sume importante. Reţine atenţia un dosar în care cesionarul a plătit pentru drepturi 1,5 milioane dolari, a invocat probleme medicale şi a primit titlu de despăgubire, în mai puţin de o lună, în 2008, de la aprobarea regimului de „caz special”, pentru 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). În lipsa regimului de caz special, acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici în prezent. Mai mult, la ANRP există dosare cu acelaşi statut de „caz special” încă din 2007, rămase nesoluţionate. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va verifica modul în care au fost efectuate restituiri în natură în timpul guvernărilor anterioare. Premierul Victor Ponta a explicat că statul a soluţionat până în prezent 27.315 dosare cu titlu de despăgubire pentru imobile naţionalizate şi mai are de rezolvat circa 200.000 astfel de dosare, dar soluţiile de până în prezent nu au favorizat proprietarii, ci au ajutat, indirect, o mafie a samsarilor. El a arătat că ponderea reală a foştilor proprietari este foarte mică în comparaţie cu cei ce deţin drepturi litigioase şi că pentru 2% din totalul dosarelor cu drepturi litigioase au fost efectuate aproape 60% din plăţi. Au fost restituite 9.026 de imobile, inclusiv şcoli, grădiniţe, spitale, 341.011 hectare terenuri considerate în intravilan şi 709.305 hectare terenuri în extravilan, urmând să fie emise decizii de punere în posesie pentru circa 300.000 hectare terenuri în extravilan. Printre imobilele revendicate se află Facultatea de limbi străine din Bucureşti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Liceul Dinu Lipatti din Bucureşti şi Liceul de Artă Nicolae Toniza din Bucureşti, conform unei analize guvernamentale. Pe listă se mai află Colegiul Naţional Mircea cel Batrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul Teologic din Curtea de Argeş, Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba-Iulia şi Colegiul Naţional Silvania din Zalău. Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru un proiect de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, document care prevede, printre altele, că destinaţia anumitor imobile retrocedate, precum cele în care funcţionează şcoli şi spitale, va putea fi menţinută doar pentru o perioadă de zece ani.
