Costul planului de ajutor al Ciprului a fost reevaluat: 23 miliarde euro în loc de 17 miliarde euro, cât erau prevăzuţi. Diferenţa de 6 miliarde euro va fi plătită de deponenţii în băncile cipriote şi de statul cipriot. Guvernul de la Nicosia a anunţat joi după-amiază, în ajunul reuniunii de ieri a miniştrilor de Finanţe din zona euro, de la Dublin, acest lucru. Şi anume că factura planului de salvare trece de 17,5 miliarde euro cu 10 miliarde (9 miliarde contându-se a veni din partea Uniunii Europene şi 1 miliard de la FMI). Banca Centrală trebuie să vândă o parte din rezervele sale de aur, în sumă de 400 miliarde euro, pentru a contribui la finanţarea planului de salvare. Dar asta este un mizilic. Esenţialul contribuţiei cipriote, de aproape 10,6 miliarde euro, va veni din lichidarea băncii Laiki şi din „operaţiile” asupra conturilor ce depăşesc 100.000 de euro de la Bank of Cyprus. Ieri însă, la Dublin, miniştrii de Finanţe din cele 17 ţări ale zonei euro au avut o cu totul altă abordare. Şi s-a vorbit de un ajutor de numai 10 miliarde euro şi un vărsământ de 75 milioane euro, în debutul lunii viitoare, pentru plata salariilor funcţionarilor. Ministrul de Finanţe luxemburghez, Luc Frieden, a menţionat că UE şi FMI nu vor majora ajutorul acordat Ciprului. „Eu ştiu că nevoile de finanţare sunt mai mari pentru perioada 2013-2016, dar nu putem face mai mult”, a spus Frieden. Economiştii Troicii (UE, Banca Central Europeană şi FMI) prevăd o cădere a PIB-ului cu 8,7% în acest an, în urma restructurării băncilor, şi cu 3,9% anul viitor.
