În cadrul unui miting electoral (Villepinte-Seine-Saint Denis), duminică, 11 martie a.c., Nicolas Sarkozy a plasat Franţa în centrul discursului său, reafirmând rolul ţării sale ca motor al UE, pe linia a ceea ce afirmase la Toulon, la 1 decembrie 2011. El a cerut revizuirea acordurilor Schengen şi a ameninţat cu „suspendarea participării Franţei” dacă o „guvernare politică” nu este pusă în practică în următoarele 12 luni. În opinia sa, acordul Schengen nu mai răspunde la gravitatea situaţiei, motiv pentru care trebuie revizuit. După cum ne reamintim, în aprilie 2011 Franţa şi Italia se arătaseră favorabile „modificării tratatului Schengen”. „Nu trebuie să lăsăm gestionarea fluxurilor migratorii doar în mâinile tehnocraţilor şi ale tribunalelor (…). În situaţia noastră economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său nu-i va mai putea primi cu demnitate pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde cererilor de integrare ale celor care se confruntă cu atâtea probleme în adaptarea la societate, nu va mai putea finanţa protecţia socială”, a avertizat el. „Trebuie să putem sancţiona, suspenda sau exclude un stat care nu corespunde, la fel cum putem sancţiona un stat din zona euro care nu-şi îndeplineşte obligaţiile”. Nicolas Sarkozy a afirmat că doreşte adoptarea unui „buy european act”, pe modelul buy american act, prin care întreprinderile care produc în Europa să beneficieze de sprijin financiar. „Franţa va cere, de acum înainte, ca întreprinderile mici şi mijlocii să aibă rezervată o cotă de piaţă”. În situaţia în care cele două solicitări nu sunt adoptate la nivel european, Franţa va acţiona la nivel unilateral. Nicolas Sarkozy a invocat exemplul SUA, care au adoptat încă din 1933 „buy american act”, o legislaţie care obligă la rezervarea unei părţi din comenzile publice pentru micile întreprinderi. În opinia lui Sarkozy, dacă Franţa nu s-ar fi bătut, Europa s-ar fi dislocat. Nu ar fi existat nici G20 şi nici un acord pentru salvarea Greciei şi zonei euro. Preşedintele-candidat a trecut în revistă mai multe dintre demersurile externe ale Franţei, menţionând eliberarea Libiei, ataşamentul la dezideratele poporului sirian şi apărarea securităţii Israelului. Chiar dacă discursul său a fost eminamente electoral, a fost evident că preşedintele Nicolas Sarkozy a atins şi „dosare sensibile”, unul dintre acestea fiind cel care priveşte spaţiul Schengen, „căruia îi este hărăzită o rigoare maximă”. Reforma acordurilor Schengen cerută de Nicolas Sarkozy este, în realitate, deja lansată la Bruxelles, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă, de fapt, „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat ieri diplomaţi europeni. Potrivit acestora, reforma este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată, la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini, cu ocazia „primăverii arabe”, în particular tunisieni, care veneau în Franţa via Italia.
