Mai multe declaraţii… nedecriptate!

Serghei Lavrov, şeful diplimaţiei ruse, dar şi preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski s-au întrecut, în ultima săptămână, în acordarea de interviuri şi răspunsuri la întrebări. Unele dintre interviuri au fost comentate în presa europeană în fel şi chip, dar nu cu maximă îngrijorare, deşi poate că ar fi fost cazul. De pildă, Serghei Lavrov a spus că Rusia intenţionează să-şi recupereze pământurile ancenstrale, aşa doresc ruşii din Ucraina, după ce populaţiile din Crimeea, Donbas şi Novorossya şi-au exprimat voinţa în referendumuri. Ce înseamnă însă „pământuri ruseşti ancestrale”? Înseamnă… Novorossya, adică noi teritorii, la care Donald Trump a făcut în anumite momente referiri. Înainte de Anchorage, ruşii se refereau doar la cele 4 regiuni –Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson- pe lângă Crimeea. În prezent vizate sunt şi Harkovul şi Dnepropetrovsk, Mykolaev şi… Odesa, zone unde în 2014 Ianukovici câştiga detaşat alegerile cu al său „partid al regiunilor”. Politico anunţă săptămâna viitoare o nouă rundă de discuţii „trilaterale” –SUA-Rusia-Ucraina- la Miami sau Abu Dhabi, şi problema teritorială rămâne „principalul punct de conflict între părţi”. Până acum, discuţiile „trilaterale” au avut loc în două runde (23-24 ianuarie şi 4-5 februarie) la Abu Dhabi. În urma celei de a doua runde părţile au convenit să facă un schimb de prizonieri de război, câte 314 de fiecare parte şi au avansat „constructiv”. Fereastra negocierilor de pace dintre Rusia şi Ucraina, la care participă şi SUA, s-ar putea încheia în curând, deoarece preşedintele american Donald Trump trece la campania electorală şi n-ar fi exclus chiar să se răzgândească, în privinţa căutării păcii în conflictul ucrainian, după cum relatează publicaţia The Atlantic căreia Zelenski i-a acordat, deunăzi, un interviu. Kievul a abandonat practic cererea sa anterioară potrivit căreia preşedintele rus Vladimir Putin şi generalii săi să fie traşi la răspundere pentru crime de război. Mai mult, Zelenski s-a declarat de acord să se întâlnească oriunde cu Vladimir Putin cu excepţia Moscovei, fără nici o condiţie prealabilă. Revista The Atlantic notează că în pofida gesturilor lui Donald Trump, care îşi doreşte încheierea acestui război, Zelenski favorizează lipsa unui acord decât obţinerea unui acord în condiţii proaste. Mai mult, i-a adresat o propunere în termeni pe care preşedintele american îi poate înţelege: dacă vrea să-şi consolideze moştenirea de pacificator şi să-şi îmbunătăţească şansele de a câştiga alegerile de la jumătate de mandat ar trebui să profite de acest moment pentru a pune capăt războiului, deja cel mai sângeros pe care Europa l-a văzut. „Nu există o victorie mai mare pentru Trump, decât să oprească războiul”, i-a spus Zelenski reporterului Simon Shuster de la The Atlantic. Câteva date despre războiul din Ucraina, nu din presa rusă, ci de la Institutul american pentru studiul războiului (ISW), un think-tank neo-conservator, pro-ucrainian, ultra-atlantist: ruşi controlează 20%-25% din teritoriul ucrainian, Crimeea (anexată în 2014), tot Luganskul, 85% din Doneţk, 80% din Zaporojie, 76% din Herson, porţiuni teritoriale din Harkov, Dnepropetrovsk, chiar conform estimărilor ISW pe care Moscova le contestă. De doi ani muzica nu s-a schimbat şi nu se va schimba decât în rău pentru Ucraina. Din păcate. Lavrov a spus că este imposibil să se ajungă la o înţelegere cu Ucraina, în condiţiile promovate de Europa şi Zelenski, deşi unele iniţiative, care au răzbătut în presă, privind reluarea negocierilor cu Moscova, de către lideri ai UE, nu sunt lipsite de interes. Un acord de pace nu trebuie să fie doar echitabil, cum insistă partea ucrainiană, ci mai degrabă sustenabil. Şi părţile sunt departe de a ajunge la un astfel de acord, întrucât nici una din condiţiile imperative care trebuie îndeplinite nu este întrunită deocamdată.