Amploarea exactă a pierderilor de vieţi umane, evaluată la sute de mii de morţi, rămâne necunoscută. Atât Moscova cât şi Kievul păstrează secrete datele privind pierderile militare umane. Rapoartele oficiale, în privinţa civililor ucişi de la începutul invazieri ruse, în februarie 2022, rămân departe de realitate, deoarece niciodată n-a putut fi făcută o numărătoare independentă, atestă o concluzie dureroasă: cel mai puţin contează vieţile omeneşti. În iunie anul trecut autorităţile ucrainiene au declarat că au putut număra doar 10.368 civili ale căror cadavre au fost găsite. „Estimăm că probabil acest număr este de 5 ori mai mare, deci în jur de 50.000 de victime” a precizat atunci Oleg Gavrych, consilier principal al şefului cabinetului preşedintelui Zelenski. ONU a vorbit de un bilanţ considerabil mai mare decât cel cu aproximativ 10.000 de civili pe care i-a putut număra. Autorităţile ucrainiene estimează că la asediul Mariopolului (februarie-martie 2022 un mare oraş port din sud, aflat acum sub controlul Rusiei), s-au înregistrat aproape 25.000 de morţi, îngropaţi în gropi comune. Nicio evaluare nu a putut fi făcută pentru alte oraşe precum Bakhmutul. În august anul trecut, New York Times citând oficiali americani estima pierderile militare de partea ucrainiană la 70.000 de morţi şi 100.000-120.000 răniţi, şi 170.000 de morţi şi 180.000 răniţi de partea rusă. Pe 29 ianuarie ministrul britanic al Apărării, James Heappey a estimat pierderile ruseşti la peste 350.000 de morţi şi răniţi. Joia trecută armata ucrainiană a estimat uciderea a peste 392.000 de soldaţi ruşi în 2 ani. La rândul său ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, susţinea în decembrie anul trecut că 383.000 de soldaţi ucrainieni au fost răniţi sau ucişi de la începutul invaziei. Prezentând raportul anual de evaluare al riscurilor, şeful serviciului de informaţii militare norvegiene, Nils Andreas Stensones, a declarat că Kievul va avea nevoie de ajutor militar occidental substanţial pentru a spera în schimbarea situaţiei. În acest război Rusia se află în prezent într-o poziţie mai puternică decât acum un an şi câştigă avantaj. El a mai afirmat că Moscova s-a adaptat la sancţiuni mai bine decât se aştepta şi industria sa este acum capabilă să producă muniţie, vehicule de luptă, drone şi rachete, permiţând forţelor sale să menţină efortul de război. Rusia a spus el beneficiază de sprijin militar din Coreea de Nord, Iran, Belarus şi China, care nu a furnizat arme ci „maşini vehicule electronice şi piese de schimb utile industriei de armament. Norvegia este alături de Danemarca şi Olanda, în special, una din ţările europene care s-a angajat să livreze Ucrainei avioane de vânătoare F16.
