Timp de două zile, pe 23 şi 24 ianuarie a.c, Octavian Ţîcu, preşedintele PUN, va fi prezent la Craiova, în calitate de invitat special al evenimentul public: „Întâlniri Istorice”, ocazie cu care va lansa şi cartea „Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, ARC, 2018”.
Lansarea de carte va fi însoţită de o lecție publică, „Homo Moldovanus Sovietic și identități fabricate în context regional și global”, inedită predată cu mult har de Octavian Ţîcu, celor prezenţi în sală, la evenimentul ce se va desfîşura joi, 23 ianuarie, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru ţi Aristia Aman” din Craiova.
Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României.
„Homo Moldovanus” trebuia să fie de preferinţă un anti-român sau cel puţin refractar la tot ce e românesc, convins de faptul că este altceva decât român și apărut înaintea românului, puţin educat, vorbitor de limbă „moldovenească” amestecată cu rusisme, anti-european și prin extindere anti-occidental, predispus spre îndoctrinare, deznaţionalizare, rusificare şi sovietizare, preferând cu uşurinţă limba rusă ca mijloc de comunicare în alte circumstanţe decât cele legate de baştina sa, pătruns de un complex de inferioritate faţă de ruşi sau cei vorbitori de limba rusă, complex compensat prin adularea şi acceptarea formelor imperiale şi culturale de sorginte sovietică, mândru de ideea apartenenţei la marea „supraputere” sovietică.
Homo Moldovanus a fost unul din mulți alți Homo Sovieticus construiți în contrast cu etniile de dincolo de „perimetrul” rus/sovietic de influență, pentru a justifica anexările teritoriale imperiale, dar astfel de proiecte de fabricare a identităților sunt cunoscute în mai multe părți ale globului. În prezentarea de față vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Va avea loc şi o proiecție de fim documentar: Expedițiile Memoriei: Siberia-Irkutsk, regia Violeta Gorgos, producător Virgiliu Mărgineanu, precum şi o donaţie consistentă de carte: O istorie a românilor de la est de Prut (1791-prezent), Chișinău: Litera, 2019; Homo Moldovanus Sovietic: Teorii și practice de construcție identitară în R(A)SSM. 1924-1989), Chișinău: Arc, 2018 şi nu în ultimul rând, Nicolae Simatoc (192-1979). Legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la FC Barcelona, Chișinău: Cartdidact, 2014.
Despre Octavian Țîcu:
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova;
Cercetător-coordonator, Doctor în Științe Istorice, Institutul de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei;
Conferenţiar Universitar, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova;
Autor și coautor a 10 cărți, a peste 100 articole ştiinţifice şi peste 200 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale;
Organizator și coordonator al Proiectului Național pentru tineret „Expedițiile Memoriei. Siberia”;
2015 – Medalia „Meritul Olimpic”, acordată de Comitetul Național Olmpic și Sportiv al Republicii Moldova.
2010 – Medalia „Meritul Civic”, acordată de Preşedintele Republicii Moldova.
2004 – Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia – Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939).
