Despre războiul din Ucraina, fără sfârşit, preşedintele american Donald Trump a anunţat, ca un verdict: „Nu mai cheltuim bani. Am oprit finanţarea pentru Kiev”. În schimb, SUA primeşte acum bani din furnizarea de arme, prin intermediul NATO. Liderul de la Casa Albă a reiterat că deja conflictul a costat SUA 350 miliarde dolari şi dacă era preşedinte „nu aveam acest război interminabil”. Lipsa banilor a devenit principala problemă militară a Ucrainei şi ziarul ucrainian „Strana.ua” opinează astfel în privinţa variabilelor: venituri bugetare proprii, sprijin din partea partenerilor şi finanţare din partea aliaţilor. Or, situaţia s-a deteriorat din toate punctele de vedere, după refuzul lui Donald Trump de a continua sprijinul financiar. Nu e mai puţin adevărat că economiile multor ţări membre UE au probleme şi structura schimbătoare a cheltuielilor militare, care include achiziţionarea de piese pentru drone, crează îngrijorări. Zelenski rămâne încrezător, în privinţa unor livrări din partea Poloniei, Danemarcei şi Croaţiei. În schimb, „Politico” opinează că UE nu va putea acorda un împrumut Kievului înainte de aprilie, dacă nu se poate atinge de activele ruseşti îngheţate la Bruxelles, în jurul cărora se poartă aprinse discuţii. Se ia în considerare şi ideea de a se apela la Fondul suveran de investiţii al Norvegiei pentru a oferi garanţii la eventuale „împrumuturi pentru reparaţii”, dar probabilitatea este scăzută. Preşedintele Donald Trump a mai spus la Forumul american de afaceri, de la Miami, că liderul rus i-ar fi cerut să ajute la rezolvarea conflictului din Ucraina. În aceeaşi ordine de idei, ambasadorul american la NATO, Matthew Whilaker, prezent la Kiev, i-a transmis lui Zelenski că „acest război trebuie să se încheie”. Judecând după hărţile ucrainiene, dar şi cele mai recente date de geo-locaţie, situaţia nu s-ar fi schimbat prea mult pe teatrele de operaţiuni, deşi zona gri, din jurul aglomerărilor s-a extins. Comandantul-şef al armatei ucrainiene Syrsky a spus că ruşii au mai redus intensitatea în ultimele zile. Se discută mult despre importanţa bătăliei pentru Pokrovsk, o importanţă imensă din perspectiva promovării naraţiunii ruseşti. Care ar putea vehicula în Occident teza, conform căreia „zidul dronelor” nu mai funcţionează. Şi este posibilă o prăbuşire a apărării Ucrainei. Dacă Occidentul îşi pierde încrederea în teoria „zidului dronelor” aceasta va submina întreaga strategie a Kievului şi a partenerilor săi europeni cu consecinţe de amploare. Deocamdată, problemele nu par insurmontabile. Kievul neagă ceea ce Moscova confirmă şi invers. Dacă însă frontul se destramă, atunci problemele se vor agrava brusc şi ar putea apărea reacţii în lanţ, şi cei din Europa care se opun finanţării ar putea deveni mult mai vocali, în timp ce tenorii din anturajul lui Trump îşi vor intensifica solicitările de a forţa Kievul să accepte condiţiile ruseşti pentru a pune capăt războiului. Deocamdată, dilema care se prefigurează este următoarea: fie se intervine direct în război, şi există susţinători ai acestei abordări, dar minoritari, fie presiunile asupra autorităţilor ucrainiene de a face concesii teritoriale Rusiei şi a grăbi sfârşitul războiului, se amplifică, deşi Zelenski va face tot posibilul să demonstreze că apărarea ucrainiană este departe de colaps. Mai nou, discuţiile lui Zelenski privind posibila bombardare a conductei petroliere „Prietenia” şi mesajul său deschis împotriva premierului Viktor Orban ridică tot conflictul energetic la un alt nivel. Zelenski a anunţat Ungaria că „va găsi modalităţi” de a împiedica petrolul rusesc să ajungă în Europa, după ce Viktor Orban obţinuse ridicarea sancţiunilor, de la Donald Trump, în timpul discuţiilor recente de la Washington.
