Cum s-a convenit finalmente, între staff-urile celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale, ca totuşi Klaus Iohannis şi Victor Ponta să se întâlnească la Realitatea TV – moderator Rareş Bogdan – nu mai are importanţă. Preparativele au fost de circumstanţă. Iar confruntarea dezechilibrată de la un capăt la altul, aproape devastatoare pentru Klaus Iohannis, căruia, aşa cum se spune, de ce i-a fost frică n-a scăpat. A contestat modul de organizare al emisiunii, dar problema lui a fost una de superficialitate, de neregăsire a suflului necesar cuplării la expresia: „fapte, nu vorbe”. Victor Ponta l-a privit cu superioritate de expert, ca un prim-ministru în exerciţiu, nu ca un contracandidat. A venit cu temele făcute. Când Klaus Iohannis a încercat să fie contondent, în vehemenţa sa, s-a văzut repede pus la punct. Tema de debut a emisiunii care părea să-l avantajeze pe Klaus Iohannis –votul în străinătate- n-a beneficiat decât de o arguţie facilă şi atât. Cam 12 minute a rezistat Klaus Iohannis în schimbul de replici, fiind apoi trimis în corzi, cum se spune, în mai multe rânduri. Pentru ca la o întrebare altminteri fără noimă, legată de Cernăuţi şi Chişinău, să răspundă naiv, aidoma unui elev certat cu frecvenţa, dar şi cu cartea. S-a împotmolit la discuţia despre pensii, unde a avut dificultăţi majore la întrebări uşoare. La nivelul acesta, astfel de lacune sunt nepermise. Cum spuneam Victor Ponta a dominat cu autoritate dezbaterea pe chestiunile economice şi de politică externă, în care avea expertiză. Ceea ce era de aşteptat. Plin de şabloane derivate din sloganul electoral „România lucrului bine făcut”, discursul lui Klaus Iohannis a dezamăgit până şi electoratul propriu, din cauza deficitului de cunoaştere a temelor în discuţie. Nota bene: a reuşit să se stăpânească până la capăt, să reziste cu stoicism, nederapând exagerat într-o exprimare abrazivă. O revanşă ar fi de aşteptat. Poate chiar la Antena 3. Aseară toţi analiştii, dar şi sociologii intervievaţi l-au văzut câştigător pe Victor Ponta la toate capitolele, Klaus Iohannis neprimind nicio bilă albă. Ca o comparaţie, mai mult sau mai puţin adecvată, „neamţul” a părut o clonă a lui Sarah Palin, congenera lui John McCain la alegerile prezidenţiale americane din 2008. Pentru nu puţini a fost clar un lucru: Klaus Iohannis atâta poate. Conform aşteptărilor.
MIRCEA CANŢĂR
