Cercetători din zece orașe se reunesc la Craiova pentru a discuta despre „Cultura populară în România”

0
126

Timp de trei, zile, în perioada 13-15 noiembrie, la Craiova se va desfășura colocviul național cu tema „Cultura populară în România. Context istoric și specific cultural”. Evenimentul este organizat de Muzeul Olteniei – Secția de Etnografie și Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” (GRISCU – Grupul de Istorie Culturală) și reunește numeroși cercetători și profesori din importante centre universitare ale țării, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Craiova, din Zalău, Dr. Tr. Severin, Tg. Jiu și Bujoreni, dar și din Chișinău (Republica Moldova). Deschiderea colocviului va avea loc mâine, 13 noiembrie, ora 9.00, la Casa Băniei, în prezența invitaților.

Conferințe în plen susținute de acad. Sabina Ispas și prof. univ. dr. Nicolae Panea

Evenimentul de deschidere a colocviului național „Cultura populară în România. Context istoric și specific cultural” îi vor urma, mâine, conferințele în plen, susținute de acad. Sabina Ispas, de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, al Academiei Române («„Folk Media Depozit”, un proiect de tezaurizare și conservare a patrimoniului intangibil»), și prof. univ. dr. Nicolae Panea, de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova („Olfacția, de la senzorial la categorial”).

Lucrările colocviului vor fi subsumate mai multor teme, între care „Morți, strigoi, monștri: Imaginarul lumii de dincolo și cultura populară”, „Imagine, tipare și cultură populară: De la iconografia religioasă la fenomenul BD”, „Topografii simbolice și cultură populară: De la bisericile de munte la pelerinul contemporan” (mâine, 13 noiembrie), „Prin ochii celorlalți: Despre comunități speciale și contexte culturale”, „Practici populare și antropologie religioasă”, „Concepții muzeale și patrimoniu cultural: Locul culturii populare”, „Cultura populară între magic și urban” (vineri, 14 noiembrie).

4 ani și 24 de pelerinaje – între copertele cărții lui Mirel Bănică

Mai multe lansări de cărți vor avea loc în cadrul evenimentului. Așa sunt „Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip. Reprezentările din cultura românească veche și sursele lor”, de Silvia Martin Barutcieff (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014) și „Fenomenul colindatului sau despre o etnologie a tradiţiilor”, de Cornel Bălosu (Craiova, Editura Universitaria, 2013). În același cadru – mâine, 13 noiembrie, ora 18.30 – va fi lansat volumul „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”, apărut de curând la Editura „Polirom” și semnat de Mirel Bănică, în prezent cercetător ştiinţific dr. la Academia Română – Institutul de Istorie a Religiilor „Mircea Eliade”.

Din cuprinsul volumului: • Pelerin și/sau turist? • Mass-media și pelerinajele • Religie populară versus „religie oficială” • Rândul de așteptare • „Avtobusniki” sau pelerinii de autocar • Ambianța pelerinajului: muzică, miresme, hrană • Milă și filantropie • Dimensiunea transnațională a pelerinajelor: pelerini români la Medugorje • Pelerinaje și politică, politica pelerinajelor

„Patru ani, douăzeci și două de pelerinaje individuale, plus două pelerinaje în grup, cu microbuzul, la mănăstiri din Dobrogea, din împrejurimile Bucureștiului, de la Iași, Suceava sau Nicula. Adevărate studii de teren, elaborate în urma discuțiilor cu persoane implicate direct și indirect în organizarea pelerinajului, preoți, jurnaliști, forțe de ordine, pompieri, comercianți de obiecte religioase și, desigur, pelerini. Rezultatul este un volum fascinant care abordează universul pelerinajului prin mai multe chei de interpretare: rândul de așteptare, hrana rituală, femininul arhetipal, mass-media, politica și pelerinajele, miracolele și minunile, turismul, religia populară. Prin toate acestea, autorul – care afirmă flaubertian: le pelerin, c’est moi! – ne dezvăluie o Românie profundă, reală, fără fard și iluzii deșarte”, notează Sorin Antohi în Postfața lucrării.

***

Între cei aproape 30 de participanți la colocviul de la Craiova se mai află prof. univ. dr. Otilia Hedeșan și cercetător Diana Mihuț – Facultatea de Litere, Universitatea de Vest Timişoara, cercet. șt. dr. Anamaria Iuga – Muzeul Naţional al Ţăranului Român, cercet. șt. dr. Laura Jiga Iliescu – Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, cercet. șt. dr. Camelia Burghele – Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, conf. univ. dr. Ludmila D. Cojocari și conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu – Universitatea de Stat din Chişinău (Republica Moldova), cercet. șt. dr. Ileana Benga – Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca, lector univ. dr. Sebastian Corneanu – Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, muzeograf Florentina Pleniceanu – Muzeul Regiunii  Porţilor de Fier din Dr. Tr. Severin, dr. Cornel Bălosu – șeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, cercet. șt. dr. Nicolae Mihai – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române ș.a.