Aproape 70 de obiecte de patrimoniu cultural, din ceramică, metal, lemn, dar și textile/piele, carte veche/document și pictură, restaurate de specialiști din laboratoarele marilor muzee ale țării, le sunt prezentate, zilele acestea, craiovenilor la Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14), în cadrul Salonului internaţional de restaurare-conservare MATCONS 2013. Programul se desfășoară între 11 și 15 octombrie și cuprinde o sesiune de comunicări ştiinţifice, un workshop susținut de Metropolitan Museum of Art din New York, Gala Restaurării Româneşti și o excursie documentară, iar expoziția cu piese de patrimoniu va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie.
Între exponate se numără și un impresionant policandru din bronz și fier, datat 1682, cu o înălțime de 2,40 m și o greutate de 360 kg, aparținând Administrației Prezidențiale, care și-a recăpătat strălucirea grație profesionalismului unei echipe a Laboratorului de Restaurare-Conservare a Muzeului Olteniei. De asemenea, sunt prezentate o Biblie (Noul Testament) datată 1748, Veneția, aparținând Bibliotecii Naționale a României, un ceaslov tipărit la Buzău în 1854 – azi în colecțiile Muzeului Național al Literaturii Române, o amforă orientală de sec. V-VI și o mănușă masonică (1767-1777) restaurate la Sibiu, un pistol cu cremene din secolul al XVIII-lea cu ornamente din argint și alamă și un portret de bărbat pictat la 1851 de Constantin Lecca, readuse în bună stare de specialiștii craioveni. Cele mai reușite realizări vor fi recompensate cu premii în bani, în cadrul Galei Restaurării Româneşti.
Evenimentul se bucură de o însemnată participare, la Craiova aflându-se reprezentanţi ai unor institute de cercetare şi universităţi de prestigiu din ţară şi din S.U.A., Slovenia, Serbia, Spania, Portugalia, Turcia și Austria. Aprecierea tuturor pentru un asemenea „proiect îndrăzneț” a fost exprimată, ieri, la deschiderea oficială a Salonului, de dr. Virgil Ștefan Nițulescu – președintele Comitetului Național Român ICOM și director al Muzeului Țăranului Român, dr. Adina Rențea – directorul general al Muzeului Național Cotroceni, dr. Ioan Opriș – Muzeul Naţional de Istorie a României, dr. Florica Zaharia – Metropolitan Museum of Art New York ș.a. În discursurile lor, invitații au subliniat însemnătatea muncii conservatorilor și restauratorilor, grație cărora piesele sunt redate în bună stare patrimoniului cultural şi circuitului expoziţional, și, totodată, au atras atenția asupra lipsei de personal și numărului insuficient de specialiști din instituțiile muzeale din România.
Organizat încă din 2009 – edițiile naționale alternând cu cele internaționale – de Muzeul Olteniei din Craiova, cu susținerea Consiliului Județean Dolj și în colaborarea cu Comitetul Național Român ICOM (International Council of Museums), Salonul internaţional de restaurare-conservare MATCONS din acest an se desfășoară între 11 și 15 octombrie și are ca temă „Materie şi Materiale în/pentru restaurarea-conservarea patrimoniului cultural”.
Gala Restaurării Românești, cu premii de 24.000 de lei
Nu mai puțin de 16 instituții din țară – muzee, universități, biblioteci din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Arad, Iași, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Târgoviște și Golești – prezintă în cadrul expoziției aproape 70 de piese de patrimoniu cultural, restaurate de 61 de specialiști, înscriși, totodată, în competiția pentru câștigarea unui premiu. Toate obiectele din cadrul Salonului sunt reproduse într-un catalog „care merită toată lauda”, după cum au apreciat invitații.
„Avem aproximativ 70 de piese în Salon, care vizează toate tehnicile de restaurare. Pentru noi, restauratorii, toate au aceeași valoare, indiferent că este vorba despre candelabrul de la 1682 sau de un vârf de săgeată. Am încercat și să declanșăm și o competiție între expozanți. Am constituit un juriu absolut neutru, format din oameni de specialitate – nici un reprezentant de la Craiova, pentru a nu se putea spune că premiile au fost împărțite cum au vrut cei care au banii. Se vor acorda premii pentru fiecare tehnică în parte, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 24.000 de lei”, a precizat Țuțu Bărbulescu, șeful Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului Olteniei.
Invitaților din țară li se alătură reprezentanţi ai unor instituții de prestigiu din străinătate, precum Metropolitan Museum of Art New York (U.S.A.), Centrul de Conservare şi Restaurare DIANA, Belgrad (Serbia), Goriski Muzej (Slovenia), Universitatea din Evora (Portugalia), Universitatea Karabuk (Turcia), Universitatea de Artă Viena (Austria).
„Un proiect îndrăzneț”, „unic în România”
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc ieri, în prezența unei numeroase asistențe. Bun venit la Craiova le-au urat participanților Florin Ridiche – managerul Muzeului Olteniei, și Ion Prioteasa – președintele Consiliului Județean Dolj, acesta din urmă nescăpând prilejul de a le preciza că «în județul Dolj cultura nu este trecută la capitolul „și altele”». Șeful administrației le-a vorbit invitaților despre investițiile făcute în ultimii ani în instituțiile de cultură ale orașului, subliniind că numai Muzeul Olteniei a beneficiat de câteva milioane de euro și că echipa extraordinară a acestei instituții merită din plin sprijin și recunoaștere pentru munca sa.
Senatorul Mihai Fifor, fost manager al muzeului, a apreciat Salonul internaţional de restaurare-conservare MATCONS ca fiind „un proiect îndrăzneț”, „unic în România, care aduce nu numai cele mai frumoase piese restaurate în țară, ci și niște oameni de peste hotare cu experiență, de la care putem învăța și care, de ce nu, pot învăța de la noi”.
Policandrul va fi expus, la anul, la Muzeul Național Cotroceni
Cu o activitate de 40 de ani în domeniul protejării patrimoniului cultural național, dr. Ioan Opriş, profesor la Universitatea „Valahia” din Târgovişte și cercetător la Muzeul Naţional de Istorie a României, a afirmat că „ceea ce se petrece la Craiova este cu adevărat un eveniment”. „Nici un alt județ nu a îndrăznit să își asume un asemenea salon. Este și costisitor, este și plin de riscuri, căci cine îl asumă ia și criticile. Și nu sunt puține…”, a mai spus invitatul. Prof. univ. dr. Ioan Opriş a apreciat că în Salon sunt prezentate lucrări „cu totul deosebite”. „Când veți vedea ce s-a făcut cu policandrul superb care va fi expus în Muzeul de la Cotroceni veți rămâne impresionați. 360 kg, patru luni de muncă, o echipă de trei oameni…”, a subliniat acesta.
Policandrul deținut de Administrația Prezidențială – datat în secolul al XVII-lea și realizat din bronz și fier – a fost adus la Craiova și refăcut de restauratorii Leonard Ionescu, Valentin Preda și Adela Gabriela Dumitru, de la Muzeul Olteniei. «Am recuperat de curând obiectele fostei biserici a Mănăstirii Cotroceni și am decis cu toată încrederea să încredințăm Laboratorului acestui muzeu una dintre cele mai importante piese de tezaur: un candelabru de la 1682, o donație făcută de ctitorul așezământului de la Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino, bisericii de la Cotroceni. Echipa de aici a lucrat într-un timp extraordinar de scurt. Vă mărturisesc că nu mă așteptam să-l văd astăzi și să ne bucurăm împreună de expunerea lui! Se va constitui, cu siguranță, în obiectul central al expoziției pe care Muzeul Cotroceni o va deschide la anul cu toate obiectele recuperate ale bisericii», a afirmat Adina Rențea, directorul Muzeului Național Cotroceni, adăugând că „la Craiova vor mai poposi și alte obiecte pentru restaurare”.
Prea puțini absolvenți ai facultăților de specialitate sunt atrași de munca de restauratori în muzee
Deschiderea Salonului internaţional de restaurare-conservare MATCONS a prilejuit participanților nu numai prezentarea rezultatelor cercetărilor efectuate în domeniul conservării-restaurării bunurilor mobile ale patrimoniului cultural, ci și discuții despre importanța muncii conservatorilor și restauratorilor, „o comunitate care și-a câștigat treptat și cu multă greutate – abia în ultimele două decenii – locul pe care îl are acum”, după cum remarca prof. univ. dr. Ioan Opriș. De asemenea, invitații au readus în discuție lipsa de personal și numărul insuficient de specialiști din muzee.
«Ne confruntăm cu o lipsă teribilă de personal și am o considerație deosebită pentru cei care n-au părăsit muzeele în favoarea altor instituții mult mai profitabile. Le mulțumesc pentru stăruință, disponibilitate și toată munca depusă. Mă simt extrem de bine și de recunoscătoare când un număr mic de specialiști poate crea lucruri atât de mari, care înseamnă foarte mult pentru prezent și mai ales pentru viitor”, a declarat dr. Adina Rențea.
„Fiecare conservator și restaurator este o mină de aur de care trebuie să avem grijă”
Pe de altă parte, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, președintele Comitetului Național Român ICOM și director al Muzeului Țăranului Român, a atras atenția asupra numărului mic de absolvenți ai facultăților de specialitate care sunt atrași de muzee și a dat exemplul instituției pe care o conduce. „Muzeul Țăranului Român este unul dintre deținătorii cei mai mari de colecții de textile tradiționale românești din țara noastră și o mulțime din ele trebuie restaurate. Însă avem un singur restaurator de textile, care ar trebui, în ritmul actual, să mai lucreze și în următorii 250 de ani ca să poată să își îndeplinească sarcinile. Și ne este foarte greu să găsim persoane specializate. Din cauza asta, fiecare conservator și restaurator este o mină de aur de care trebuie să avem grijă”, a spus Nițulescu.
„E foarte dificil să formezi oamenii și să-i păstrezi”, consideră și dr. Florica Zaharia, care conduce Laboratorul de restaurare textile de la Metropolitan Museum of Art din New York și de la care participanții la Salon vor afla, zilele acestea, în cadrul unui workshop, despre cele mai moderne tehnici de restaurare. „Aud permanent despre problemele cu care vă confruntați, dar ele există peste tot în lume când este vorba de cultură. Știm că suntem în competiție cu marile companii care oferă salarii mult mai mari, de care tineretul este atras. Conservarea și restaurarea înseamnă o muncă făcută cu pasiune. Și e foarte dificil să formezi oamenii și să-i păstrezi. Necesită cel puțin 10 ani ca să învețe meseria, să poată să aibă încredere în munca pe care o fac și să dezvolte metode noi în conservare”, a afirmat Florica Zaharia.
