Discuţia de rutină, privind consumul de droguri în rândul tinerilor, fenomen alarmant prin proporţiile lui, va deveni temă „pe ordinea de zi” a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a anunţat astăzi preşedintele Klaus Iohannis, prezent la festivitatea de deschidere a noului an şcolar, la Şcoala Gimnazială nr. 162 din Giuleşti. „Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales la vârste fragede sunt o provocare serioasă la adresa siguranţei individuale şi naţionale. În acelaşi timp vreau să subliniez importanţa comportamentelor preventive şi responsabile. Este crucial ca tinerele generaţii să înţeleagă, de la o vârstă fragedă, pericolele şi consecinţele dramatice ale consumului de droguri, alcool şi tutun”. O discuţie în CSAT, pe această temă deja îngrijorătoare, sugerează că a fost atins deja un prag de alertă şi recomandările, campaniile de informare pentru profesori şi elevi, privind fenomenul consumului de droguri, s-au dovedit limitate, incomplete şi uneori chiar contradictorii. Singura certitudine este doar că România nu mai este o ţară de tranzit, ci şi o destinaţie a traficului de droguri. Nu se cunoaşte cu exactitate sau nu se poate comunica, din raţiuni fireşti, numărul consumatorilor de droguri ilegale din România, unde consumul este diferit în Capitală, faţă de restul zonelor ţării. Riscurile sociale sunt mari în cazul oricărui consum de droguri, fie că este uşor sau de mare risc, atâta timp cât există un abuz de astfel de substanţe, de care consumatorii capătă dependenţă şi nu există decât o educare precară a acestora, deloc exhaustivă, de multe ori contraproductivă. Există intenţia –presupunem- prin supunerea acestei discuţii în CSAT a revizuirii legislaţiei în vigoare. Fiindcă trebuie clarificate, fără echivoc, multe ambiguităţi: statutul unei persoane care consumă droguri, exonerată de răspunderea penală şi dealerii care pot fi denunţaţi. Uneori chiar de consumatori sau de concurenţii dealerilor. Câtă teorie, atâta ineficienţă. Cert este că drogurile uşoare recreaţionale nu sunt decât anticamera stupefiantelor de mare risc. Dezbaterea premergătoare începerii anului şcolar, privind identificarea unui elev care a consumat droguri, anunţată de Ligia Deca, ministrul Educaţiei, după o recentă şedinţă de guvern, referirile acesteia la „Planul comun de acţiune pentru siguranţa şcolară”, e plină de tautologii, prejudecţi, observaţii empirice, contradicţii. Mai mult discursul despre droguri s-a ideologizat, încât atingerea unei ţinte dorite –fără droguri- pare mai degrabă îndoielnică. De ce trebuie neapărat să ne inspirăm din legislaţia altor ţări, care opun modelul prohibiţionist este greu de înţeles. Adusă în CSAT o asemenea temă, de reală actualitate, este un semnal, din păcate trist: dependenţa instalată a explodat, precum cea din reţelele de socializare. Şi efectele sunt copleşitoare în rândul adolescenţilor. Un raport al Autorităţii Naţionale Antidrog, dat publicităţii în februarie a.c. atrăgea atenţia asupra vârstei de debut pentru consumul de substanţe psihoactive: 13 ani. De la această margine a lucrurilor, orice comentariu pare lipsit de sens.
