Un absolvent de USAMV, care a lucrat nouă ani în cercetare în Suedia, s-a întors la Cluj-Napoca unde construieşte biciclete din bambus, realizate manual şi personalizate pentru clienţi. Acestea sunt mai uşoare decât cele din aluminiu şi, în plus, sunt ecologice.
Rareş Vâsc a declarat că pentru a folosi lemnul de bambus în construirea cadrelor de bicicletă avea nevoie de o soluţie astfel încât acesta să reziste în timp, la variaţii de umiditate şi la atacuri ale insectelor.
„În urmă cu 4 ani am văzut o bicicletă din bambus şi mi-a plăcut, aşa că m-am gândit că bambusul ar fi un material bun ca înlocuitor la fibra de carbon. Este un lemn puţin mai greu decât fibra de carbon, dar mult mai uşor decât aluminiul. Am început să studiez acest lemn şi am constatat că există peste 1.400 de tipuri diferite de bambus, fiecare cu particularităţile sale. Continuând cercetările, am constatat că materialul pentru o bicicletă expusă intemperiilor poate deveni instabil din punct de vedere structural şi atunci m-am întrebat cum pot să stabilizez lemnul de bambus, astfel încât să reziste în timp, la variaţii de umiditate, la atacuri ale insectelor? Lucrând în cercetare timp de 9 ani în Suedia, am profitat de aparatura de care dispuneam în laborator, şi am încercat să găsesc o soluţie prin care bambusul să reziste la umiditate şi atacuri ale insectelor, să fie ignifug şi, într-un final, după un an, am reuşit”, a spus Vîsc.
Absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Rareş Vâsc, şi-a investit în proiectul de cercetare a lemnului de bambus toate economiile, deoarece trebuia să suporte din fonduri proprii folosirea aparaturii de laborator, microscoape electronice de ultimă generaţie, din Suedia, şi costul materialelor folosite.
„Una dintre principalele probleme ale bambusului, ale lemnului în general, este faptul că absoarbe umiditate din aer, iar tuburile din bambus, după ce absorb umezeală, se dilată, ceea ce creează tensiune internă şi duce la crăparea tubului. În urma cercetărilor de laborator, am descoperit o substanţă care nu lasă bambusul să absoarbă umiditate. Acest proces are la bază polimerizarea. Bambusul are, prin structura sa, molecule de zaharuri, iar prin polimerizare, moleculele sunt legate ca verigile unui lanţ, iar uleiul rezultat îl aplicăm pe tuburile de bambus. Am creat primele prototipuri de biciclete, testate în Suedia, şi am fost încântat de performanţele obţinute. Urmează să colaborez cu specialiştii de la UTCN Cluj-Napoca pentru a testa bicicletele în laborator, din punct de vedere al rezistenţei în diferite condiţii de umiditate”, a explicat cercetătorul clujean.
Acesta a precizat că, pe lângă cadrul din bambus, pentru construcţia cap-coadă a unei biciclete – furcă, roţi, ghidon, ţeava de la şa, se folosesc alte componente standard.
„Cel mai mare avantaj al unei astfel de biciclete, care este un produs inovativ, ar fi cel ecologic, munca fiind în mare parte manuală. Construirea unui cadru din lemn de bambus durează aproximativ două săptămâni iar pentru îmbinările dintre tuburi folosim răşini naturale. Al doilea avantaj este că un cadru de bicicletă din bambus este uşor, cântăreşte doar 900 de grame, este mai rezistent decât unul din fibră de carbon şi disipează vibraţiile foarte bine. Bambusul pe care îl folosim este adus din China”, a explicat Vîsc.
Producţia bicicletei din bambus va începe în perioada următoare, existând piaţă de desfacere pentru un astfel de produs al cărui preţ începe de la 1.200 de euro. (Reportaj şi foto Mediafax)
