Spania vine la turneul final al CM 2018 în postura fericită de a deţine prin Real Madrid şi Atletico Madrid trofeele principalelor competiţii europene intercluburi – C1 şi C3. Cu un campionat puternic şi un fond de jucători de invidiat, reprezentativa condusă de Julen Lopetegui, are 20 de partide fără înfrângere. Şi într-un fel aminteşte de Italia în 1990, când AC Milan câştigase Cupa Campionilor, Sampdoria – Cupa Cupelor, iar Juventus – într-o finală cu Fiorentina – îşi adjudecase Cupa UEFA. Un adevărat monopol sportiv, care nu prefigura decât victoria finală a selecţionatei Squadrei Azzurra, la o ediţie găzduită pe propriile-i stadioane. Dar Diego Maradona, teroarea defensivelor europene, jucător la AC Napoli, nu a fost de acord. Italia a evoluat în semifinale, chiar la Napoli, unde legea o făcea Camora şi Vergogna, şi Claudio Caniggia a pus capăt viselor. Şi astfel, Diego Maradona a devenit inamicul public al Italiei. În fine, povestea e lungă. Spania vine la Mondialul din Rusia fără Alvaro Morata şi Marcos Alonso, ambii de la Chelsea, dar cu David De Gea, Gerard Pique, Sergio Ramos, Sergio Busquets, Diego Costa, Andres Iniesta, David Silva, Isco, Marco Asensio, o constelaţie de stele. Rămâne de urmărit ce va oferi, dar nu e văzută ca favorită.
