Anul 2021 a fost declarat de Parlamentul României, drept „Anul Tudor Vladimirescu”, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluția română de la 1821.Art.3 alin (1) al Legii 65 din 08/04/2021 estecât se poate de explicit: „Se declară erou al națiunii române Tudor Vladimirescu, pentru rolul marcant, curajul, eroismul și sacrificiul lui din timpul Revoluției din 1821”.
Seria manifestărilor dedicate celebrării personalității pandurului oltean continuă, în luna mai, la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova. În perioada 14-15 mai 2021 se va desfășura simpozionul național cu participare internațională„1821-2021. Bicentenarul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu”.
În deschiderea manifestării științifice vor lua cuvântul acad. IoanAurel POP, președinteleAcademiei Române și acad. Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie.Comunicările participanților vor fi dedicate unor teme structurate pe următoarele secțiuni: Cadrul internațional și mișcările de eliberare națională, Acţiune şi discurs revoluţionar, Memoria evenimentului istoric și a personalității lui Tudor Vladimirescu.
Păstrând continuitatea evocării faptelor istorice, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, al Academiei Române a inițiat, în acest an, un amplu program având drept obiectiv celebrarea solemnă a personalității lui Tudor Vladimirescu și a Revoluției de la 1821. Până în prezent, Institutul a organizat mai multe work shopuri online, primul în data de 25 februarie a.c., având ca temă „Tabăra revoluționară de la Țânțăreni”, un altul în data de 8 aprilie a.c., unde tematica prezentărilor a avut ca punct comun simbolistica generată de „Adunarea norodului în primăvara lui 1821”. De semnalat aici, că faptele istorice au fost relatate de reputați universitari și cercetători din domeniu, dar și că adresabilitatea a fost extinsă spre publicul tânăr, spre mai multe instituții de învățământ liceal din Oltenia, refăcând legătura firească a procesului de înnobilare culturală. Interacțiunea participanților a probat atât interesul pentru istorie, cât, mai ales,certitudinea asupra perenității cinstirii eroilor noștri.
Domniile fanariote, în Moldova și Țara Românească și dominația habsburgilor, în Transilvania, au reprezentat piedici în calea dezvoltării firești a societății românești. Politica fiscală, foarte apăsătoare, a generat numeroase nemulțumiri și scăderea numărului contribuabililor, prin fuga locuitorilor. La toate acestea s-a adăugat un puternic grad de venalitate a funcțiilor și creșterea datoriei externe, în urma politicii interne a majorității domnilor fanarioți, agenți fideli ai politici otomane. „Prefacerile de la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au permis o definire precisă a obiectivelor și trasarea orizontului de acțiune spre epoca modernă. Revoluția de la 1821 se înscrie în marea mișcare de eliberare națională din Balcani, cea care și-a atins aproape în întregime țelul, astfel încât spre finele secolului al XIX-lea putem vorbi de un control al guvernelor autohtone. Este drept că sfârșitul acestei perioade revoluționare și revenirea la «orânduirile naționale» nu au condus imediat la rezolvarea marilor probleme sociale și naționale, dar au constituit fundamental necesar pentru reformarea statului” ne-a precizat prof. univ. dr. Cezar AVRAM, din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova.
În contextul situației medicale actuale, evenimentul se va desfășura online, prin intermediul platformei ZOOM, suportul tehnic fiind asigurat de Grupul editorial Universul Juridic.
Mai multe informații privind manifestarea științifică sunt disponibile pe site-ul Institutului: https://icsu.ro/evenimente.
