În toamna anului 2012, Oltchim a închis activitatea, iar în 2013 a intrat în insolveţă, având datorii de circa 800 milioane de euro. De la circa 15.000 de angajaţi la Revoluție, mai rămăsese cu 3.000. În 2018, societatea a intrat în faliment. Circa 40 la sută din combinat, instalațiile funcționale, au fost scoase la licitație și cumpărate de Chimcomplex SA Borzeşti, în suma de 127 de milioane de euro fiind asigurată majoritar cu capital de proveniență rusească prin VTB Capital. Managerul grupului are în plan să investească în platforma Oltchim circa 115 milioane euro în următorii 5 ani, ceea ce ar însemna un nou început.
Se pare ca acordarea finanţării, a avut încă de la început, scopul de a crea, prin politica pașilor mărunţi, condițiile favorabile preluării ostile sau chiar a falimentarii celui mai mare operator petrochimic din România şi reprezentativ în zona Europei centrale și de Sud Est, Chimcomplex SA, prin impunerea etapizată de diverse condiționări.
După procesul de privatizare eșuat, în 2016, adunarea creditorilor a aprobat vânzarea a 40% din activele Oltchim. În urma negocierilor, Chimcomplex, deținut de omul de afaceri Ştefan Vuza a fost declarat câștigător, pe 17 octombrie 2017. Societatea a oferit 127 milioane euro, fără TVA, pentru activele licitate, a preluat obligațiile de mediu, dar și o parte din salariați și s-a angajat să facă investiții de circa 115 milioane euro în următorii 5 ani. Datoriile pe care Oltchim le înregistrează nu au facut obiectul acestui contract. Pe 7 decembrie 2018 a fost plătit prețul integral al tranzacției, iar, Chimcomplex a devenit proprietarul activelor Oltchim. Combinatul a fost cumpărat cu bani acordați în principal de o bancă din Rusia: VTB Bank Europe SE dar și Credit Suisse AG și Global Loan Agency Services Limited (GLAS).
Într-o primă etapă finanțatorii au impus persoane foarte apropiate lor în Consiliul de Administraţie, respectiv pe Sturza Ion ( fost prim ministru al Republicii Moldova și cel care, de fapt a şi intermediat acordarea creditului) şi Ilinca Von Derenthall Berza. Ulterior au renunțat la pozițiile din Consiliul de Administraţie și Berza a fost impusă în postul de board monitor ceea ce le permite să monitorizeze atent activitatea CA-ului Chimcomplex SA şi să impună prin intermediul frumoasei blonde decizii favorabile lor la nivelul forului decizional.
Pe de altă parte, finanțatorii au impus Chimcomplex SA condiții financiare foarte severe, amenințând de fiecare dată ca in cazul in care nu vor fi respectate declanșează procedura de default care presupune preluarea, in totalitate, a operatorului petrochimic autohton, daca creditul nu este rambursat integral in maxim 3 zile. Mai mult, pentru a-și spori controlul decizional si a diminua puterea de decizie a proprietarului Chimcomplex, Ștefan Vuza, au decis să adopte guvernanta corporativa, ceea ce a presupus impunerea, la insistențele Ilincai Von Derenthall Berza, in functia de CEO a lui Tivadar Bela Runtag – cetățean maghiar şi fost director al OMV. În fapt, finanțatorii prin intermediul Ilincai Von Derenthall Berza l-au atras pe Tivadar pentru punerea în practică a strategiilor prin care vizează preluarea ostilă sau falimentarea Chimcomplex SA, care pare a fi un atac concertat al vecinilor de la est şi vest în acest sens. Mai mult, între cei doi s-a dezvoltat o relație specială, care excede principiile unei guvernante corporative. În mod normal guvernanţa corporativă invocată de aceștia are la bază echidistanța şi imparțialitatea între membrii board ului, pentru ca deciziile luate sa fie corecte. În orice companie serioasă din lume care funcționează pe principiul guvernanţei corporatiste aceste comportamente ar fi drastic sancționate, chiar cu excluderea celor implicați din conducere.
Se pare ca interesul este reciproc pentru că şi Tivadar Bela Runtag este interesat să aibă o relație specială cu Ilinca Von Derenthall Berza pentru a-şi asigura sprijinul din partea finanţatorilor sa ramana cat mai mult pe actuala funcție in cadrul Chimcomplex SA, suficient cat acesta sa isi termina misiunea, adică să pună mâna pe rețetele de polioli speciali existente pe platforma de la Râmnicu Vâlcea. Apoi nu mai contează dacă Chimcomplex dispare si salariații si familiile lor raman pe drumuri…Iar aceste retete de polioli speciali sa ajunga la MOL UNGARIA care construiește cu sprijinul statului maghiar un combinat chimic similar cu cel deținut de Chimcomplex la Râmnicu Vâlcea. Sa speram ca nu le a zis cineva ca se va închide combinatul de la Vâlcea…..
Iar în luna mai 2019, Tribunalul Vâlcea a decis intrarea în faliment a Oltchim. Astăzi, mai sunt vreo 150 de angajaţi, pentru că la finalul lui 2018 – 1.300 au fost preluați de cumpărători, 700 au rămas angajați ai Oltchim și 550-600 au fost disponibilizați în 2018 cu salarii compensatorii. Aceştia se băteau pe locuri să plece cu plăți compensatorii. Au fost ţinut aproape cu forța 150 de oameni ca să instrumentez procedura de faliment.
În aprilie 2016, Comisia Europeană a inițiat o investigație pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012, anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și – continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim, fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.
Cercetătorii chimiști din România spun că pentru obținerea brevetelor de invenție a poliolilor speciali de la Râmnicu Vâlcea statul român a cheltuit foarte mulți bani și timp. Speram ca acest articol sa atraga atentia lui Ștefan Vuza, dar și a reprezentanților Ministerului Economiei, întrucât statul român mai deține circa 10% din acțiunile Chimcomplex SA. Iar dacă Vuza are nevoie de sprijin din partea specialiștilor sa stie ca acestia se gasesc in cele două combinate deținute la Râmnicu Vâlcea și Borzeşti şi nu in Ungaria, Germania sau Austria.
