Luganskul şi Doneţkul, două regiuni din estul Ucrainei, şi-au chemat ieri cei peste 7 milioane de locuitori să se pronunţe prin vot asupra independenţei. În regiunile menţionate, proruşii controlează principalele oraşe, dar autorităţile de la Kiev califică referendumul separatiştilor ca „ilegal”, autorii lui fiind consideraţi „terorişti” sprijiniţi de Moscova. Mai mult, se apreciază că de fapt se reproduce în estul Ucrainei scenariul care a permis realipirea peninsulei Crimeea la Rusia, cu puţin timp în urmă. Organizat în două regiuni care compun bazinul minier Donbas, aflat sub controlul proruşilor, care nu recunosc noile autorităţi proeuropene instalate la Kiev, în urma alungării fostului preşedinte, Viktor Ianukovici, în luna februarie a.c., referendumul probează starea de tensiune existentă în această ţară, aflată aproape în război civil, care face ravagii. Participarea la vot era incertă ieri, iar sondajele ucrainene, dar şi cele ale institutului american Perv Research Centre, arată că 70% din populaţia estului Ucrainei este ostilă separatismului şi favorabilă unităţii teritoriale a ţării şi doar 18% este pentru secesiune. Slavianskul, bastion al separatiştilor înarmaţi, s-a dorit „oraş model” la referendumul de ieri, considerat „o sărbătoare”. Singurele două întrebări pe buletinele de vot pentru referendum sună astfel: Aprobaţi independenţa Republicii Populare Doneţk? Aprobaţi independenţa Republicii Populare Lugansk? În Ucraina, războiul civil este, de fapt, triplu – al combatanţilor, al propagandei şi al serviciilor secrete, – opinează scriitorul rus Vladimir Fedorovski, care nu îl are pe Putin la inimă, dar a fost unul dintre promotorii Perestroika şi apoi purtătorul de cuvânt al primelor partide democratice ruse. În această abordare, jurnaliştii occidentali sunt consideraţi instrumentele. Nu-i mai puţin adevărat că atât în Ucraina, cât şi în Rusia, există un război al declaraţiilor. Retorica presei ruse cuprinde termenii de genocid, neonazism, fascişti şi terorişti, iar inflaţia verbală a presei ucrainene cuprinde termenii de neonazişti, alcoolici şi drogaţi. Cei 42 de morţi în incendiul de la Odesa, în marea majoritate proruşi, incendiu provocat de „suporteri de fotbal sau de naţionalişti ucraineni aparţinând Pravi Sector”, au inflamat o stare de spirit şi aşa tensionată anti-Kiev. Televiziunea germană a prezentat o anchetă care demonstrează că cei mai mulţi snipers (n.r. – lunetişti) de pe Maidan (n.r. – Piaţa Independenţei din Kiev) proveneau din câmpul anti-rus. Numai că această rusofobie a presei este invers proporţională cu cea a publicului. Decalajul între presă şi opinia publică a devenit periculos, alimentând fantasmele şi mitificarea lui Putin. Nu este exclus ca Ucraina să devină Sarajevo 2014. Fiindcă dacă Vladimir Putin, care nu exclude prezenţa, la 6 iunie, în Normandia, unde au debarcat aliaţii în cel de-al doilea război mondial, a cerut amânarea referendumului, „insurgenţii” nu l-au ascultat. Ucraina caută un Mandela ucrainean, lipsit de sentimentul revanşei şi predispus la compromis. Fiindcă europenii, ruşii şi ucrainenii au interese comune. Putin a câştigat Crimeea şi a pierdut Ucraina. Occidentul ar putea câştiga Ucraina, dar pierzând Rusia. Potrivit cotidianului german Bild am Sonntag care s-a ocupat de acest subiect aproape patru sute de mercenari aparţinând antreprizei Academi, cunoscută sub vechiul nume de Blackwater, se află alături de soldaţi şi poliţişti ucrainieni în operaţiunile contra separatiştilor ruşi. Toată lumea este în pierdere. Aceasta este opinia scriitorului Vladimir Fedorovski, autorul unei cărţi intitulată „Putin, itinerariu secret”, apărută în acest an în Franţa.
Participarea la referendum a atins, ieri la amiază, 80% în regiunea Lugansk și 40% în regiunea Donețk, au indicat organizatori ai acestei consultări populare. „Participarea este foarte mare în Lugansk, la unele secții de votare aceasta este de circa 90%. În medie, în regiune rata de participare a depășit 80%”, a declarat liderul „Frontului popular” din Lugansk, Aleksei Cimilenko, citat de Interfax.
