După ce a făcut ravagii în şcolile doljene până în urmă cu câteva săptămâni, epidemia de rubeolă a atins şi Penitenciarul de Minori şi Tineri din Craiova. În numai două luni, 35 de deţinuţi au fost diagnosticaţi cu această afecţiune. Din acest motiv, în închisoare s-au luat măsuri speciale, iar în momentul de faţă, reprezentanţii penitenciarului spun că situaţia este sub control.
Conducerea Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova susţine că, în ultimele două luni, 35 de deţinuţi au contactat rubeola. În momentul acesta, însă, doar 14 dintre ei mai sunt sub tratament, restul fiind declaraţi vindecaţi. De altfel, încă de la începutul epidemiei, în închisoare s-au luat măsuri pentru a preveni transmiterea bolii. În primul rând, activităţile comune ale deţinuţilor cu rubeolă au fost restrânse, cei bolnavi fiind izolaţi medical în infirmeria unităţii sau în camerele din care aceştia provin. Persoanele private de libertatea diagnosticate cu această afecţiune au fost ţinute în permanenţă sub supraveghere medicală şi au beneficiat de tratament simptomatic. Pe de altă parte, potrivit reprezentanţilor Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova, niciunul dintre angajaţii închisorii nu a fost diagnosticat până acum cu rubeolă.
35 de cazuri în două luni
Penitenciarul de Minori şi Tineri din Craiova are în custodie, în prezent, 460 de persoane private de libertate, însă în ultimele zile nu s-a mai înregistrat niciun caz nou de rubeolă.
„De pe data de 7 mai nu a mai apărut niciun caz de rubeolă în penitenciar. Au fost 35 de persoane private de libertate diagnosticate cu rubeolă, iar în momentul de faţă mai sunt doar 14 cazuri. Ceilalţi s-au vindecat. Au fost luate şi câteva măsuri speciale. Cei bolnavi au fost învoiţi de la şcoală şi au făcut plimbarea separat pentru a evita transmiterea bolii. În niciunul dintre cazuri nu au existat complicaţii”, a declarat Daniel Barbu, purtător de cuvânt al Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova.
Singura soluţie, izolarea medicală
Din păcate, soluţii de contracarare a bolii, odată instalată, nu prea există. Nici în comunitate, nici în penitenciar. De bază rămân repausul şi consumul de lichide. La fel de important este ca, la primele simptome ale bolii, cei afectaţi să fie, pe cât posibil, izolaţi de restul populaţiei penitenciare pentru a reduce riscurile de transmitere a bolii, aceasta fiind uşor de contactat pe calea aerului şi de cei din jurul bolnavului.
În privinţa semnelor de boală, unii dintre pacienţi se pot simţi rău timp de mai multe zile până la apariţia petelor roşii de pe piele. De obicei, simptomele sunt cele ale unei răceli cu tuse, febră, dureri în gât şi stare de oboseală generală. În ceea priveşte tinerii, aceştia dezvoltă adesea numai o erupţie cutanată şi prezintă umflături la nivelul gâtului, în spatele urechilor şi la nivelul scalpului, în partea din spate a capului, fără a fi însă vreun pericol. Petele pe piele apar, de obicei, pe faţă şi se răspândesc rapid pe întreg corpul. Aceste pete mici, roşii, de pe piele provoacă mâncărimi, însă senzaţia dispare după aproximativ trei zile. Specialiştii mai spun că erupţia cutanată nu arată la fel ca la rujeolă în sensul că petele nu au culoarea roşu aprins şi nici nu sunt atât de uniforme.
De asemenea, pentru prevenirea îmbolnăvirii, specialiştii recomandă printre altele o alimentaţie corespunzătoare şi spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun.
