Prezentat drept un Mozzart al finanţelor, trecut prin ministerul Economiei şi prestigiosul Inspectorat de Finanţe, Emmanuel Macron a îngroşat datoria publică, lăsată moştenire de predecesorii săi, ducând-o la 3.101,2 miliarde euro la sfârşitul anului trecut. Cum actualul preşedinte al Franţei se bucură de găzduirea Jocurilor Olimpice în această vară, pentru el se pregăteşte medalia jubiliară de „1000 de miliarde euro” datorie, care va fi atinsă anul viitor. O medalie nemaiprimită de un preşedinte francez. Institutul economic Molinari, un think-tank liberal, a elaborat pentru Le Point următoarele scenarii: dacă datoria va creşte cu 43,8 miliarde pe trimestru, media observată pe timpul crizei de Covid, pragul de 1000 miliarde euro va fi atins în ianuarie 2025. Conform celei de a doua proiecţii, dacă datoria va creşte cu 31,6 miliarde euro pe trimestru, media observată de la alegerea lui ca preşedinte în 2017, pragul de 1000 de miliarde va fi atins în iunie 2025. Conform celei de a treia proiecţii, dacă datoria va creşte cu 14,9 miliarde pe trimestru, adică media înregistrată de la începutul erei Macron până la începutul crizei Covid, pragul de 1000 de miliarde euro va fi atins în ianuarie 2027, anul în care va părăsi preşedinţia. Nici o reformă structurală pentru a reda aer conturilor publice nu este prevăzută.
