Deputaţii parlamentului pro-rus din Simferopol, capitala administrativă a peninsulei Crimeea, au votat ieri independenţa de Ucraina, etapă prealabilă a referendumului de duminică, menită a permite realipirea la Rusia. „O declaraţie de independenţă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol a fost adoptată cu 78 din cei 81 de deputaţi prezenţi”, se spune într-un comunicat al acestui parlament, considerat ilegal de autorităţile de la Kiev. Pe de altă parte, Rada (Parlamentul de la Kiev) ameninţă cu dizolvarea parlamentului republicii autonome Crimeea, dar asta nu anulează referendumul prevăzut pe 16 martie. În acest timp, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate s-au reunit luni, pentru a cincea oară, cu uşile închise, în vederea identificării unei soluţii la criza ucraineană. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate a fost cerută de Ucraina, al cărei reprezentant la ONU, Iuri Sergheev, a asistat la discuţii. Potrivit ambasadorului britanic, Mark Lyall Grant, Sergheev a reiterat că referendumul de duminică, convocat de parlamentul pro-rus din Crimeea pentru a decreta realipirea peninsulei la Rusia, este ilegal şi mai multe ţări membre ale consiliului de Securitate au achiesat. Dar, potrivit ambasadorului britanic, poziţia Rusiei a rămas neclintită, în pofida „unei presiuni accentuate” cu izolarea acestei ţări. SUA continuă să acuze Rusia de a nu ţine cont de propunerile lor privind oprirea conflictului. Mai nou, doi foşti adversari din vremea războiului rece, reprezentaţi prin miniştrii lor de Externe, John Kerry şi Serghei Lavrov, poartă un dialog al surzilor. Moscova a lansat însă contraofensiva sa diplomatică, prezentând occidentalilor „propunerile” sale privind reglarea crizei în ex-republica sovietică şi „păstrarea situaţiei” în cadrul dreptului internaţional. Lavrov a deplâns faptul că Kerry a declinat invitaţia la Moscova, după ce îşi dăduse acordul preliminar. Partea americană a circumstanţiat prin purtătorul său de cuvânt gestul şefului diplomaţiei americane. În acest timp, SUA antamează exerciţii militare în compania altor ţări NATO, în proximitatea Ucrainei, după intervenţia forţelor ruse în Crimeea. Iar Washingtonul menţionează că exerciţiile erau prevăzute înaintea crizei ucrainene. Un distrugător al armatei americane participă la aceste manevre, alături de vase româneşti şi bulgăreşti, în Marea Neagră, la aproximativ 350 de km de Sevastopol, unde Rusia dispune de o flotă impresionantă. Exerciţii militare sunt prevăzute şi în Polonia, ţară care partajează o frontieră cu Ucraina. Iar NATO a anunţat trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi România, pentru a supraveghea criza din Ucraina. Pentru cotidianul german „Bild”, premierul britanic David Cameron a estimat, ieri, că „criza din Ucraina este un test pentru Europa. Da, suntem alături de poporul ucrainean şi de dreptul lor de a decide”. Cameron a criticat cu vehemenţă acţiunile Rusiei în Crimeea, calificându-le drept o violare a dreptului internaţional.
Revenind la Crimeea, 33 de voluntari au depus jurământul luni, la Simferopol, în faţa premierului pro-rus al Crimeii, Serghei Aksionov, pentru a deveni soldaţi ai forţelor de apărare recent create ale republicii separatiste, transmite AFP. În curtea unei clădiri în care însemne în culori bleu şi galben ale Ucrainei au fost vopsite în grabă în cele trei culori ale drapelului rus, bărbaţi în uniforme îmblănite, cu automate Kalaşnikov noi pe piept, au jurat pe rând „să apere poporul Crimeei”. În faţa a numeroase camere de luat vederi din lumea întreagă, Serghei Aksionov, protejat de două gărzi de corp şi de o vestă antiglonţ sub cămaşă, le-a mulţumit pentru „devotamentul lor în această perioadă dificilă”. „Voi sunteţi de acum zidul de apărare al poporului Crimeei”, a spus el. Trei câte trei, bărbaţii — cei mai mulţi purtând cagule — s-au apropiat de o masă şi au citit, sub un drapel rusesc, textul jurământului: „Mă angajez să apăr poporul Crimeei şi să respect cu stricteţe Constituţia Republicii Autonome Crimeea”. Adresându-se apoi presei, Serghei Aksionov a spus că în acea zi au depus jurământul 186 de voluntari deveniţi soldaţi. „Noi nu avem intenţia să intrăm în război cu nimeni. Vrem doar să ne decidem liberi destinul. Pentru aceasta ne creăm propriile forţe armate. După referendum, ele vor putea fi integrate în armata rusă”, a adăugat el. Întrebat despre soarta rezervată soldaţilor armatei ucrainene, încercuiţi în toată Crimeea de soldaţi ai Moscovei şi de civili pro-ruşi, Aksionov a declarat: „După referendum, ei vor trebui să părăsească teritoriul Republicii Crimeea sau, cei care îi sunt cetăţeni şi doresc, vor putea depune jurământ Republicii Autonome a Crimeei sau Federaţiei Ruse”. Şi Ucraina va înfiinţa o Gardă naţională din veterani militari, ca răspuns la tentativele Rusiei de a anexa Crimeea, a declarat, ieri, preşedintele interimar al ţării, Oleksandr Turcinov, relatează Reuters. Obiectivul acestei noi structuri ar fi „să-i apere pe cetăţeni de infractori şi de agresiuni interne sau externe”, potrivit acestuia. Preşedintele interimar al Ucrainei a anunţat, în acelaşi timp, o mobilizare parţială a voluntarilor în Garda Naţională şi forţele armate ale ţării.
