„Mens sana, in corpore sano” este o faimoasă maximă latină, care nu stă la baza programelor şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar. Orele de Educaţie fizică şi sport se reduc aproape la fiecare început de an şcolar. Şi pentru anul 2012-2013 se pregătesc modificări. Afectaţi ar putea fii, atât elevii din primele clase primare, cât şi cei de liceu. Conform propunerilor pentru planurile cadru, la clasele a I-a şi a II-a nu vor mai fi obligatorii două ore de educaţie fizică pe săptămână, ci se lasă la decizia şcolii să se facă una sau două ore. La clasa a XI-a de şcoală profesională, disciplina Educaţie fizică nu mai apare deloc în orarul elevilor. La acestea se adaugă şi lipsa de fonduri pentru sălile de sport şi materialele sportive, aflate în stare avansată de degradare. Totul contravine raportului adoptat la Strasbourg din 2007, prin care se cere statelor membre ale Uniunii Europene ca în orar să se prevadă cel puţin trei ore pe săptămână.
Parlamentul European a luat decizia de a creşte numărul orelor de Educaţie fizică şi sport în toate şcolile din statele membre ale Uniunii Europene ca urmare a faptului că numărul copiilor obezi este în creştere. Excesul de greutate rezultat din modul de viaţă sedentar şi alimentaţia nesănătoasă, care comportă riscul îmbolnăvirii de hipertensiune şi diabet, afectează o parte tot mai mare a populaţiei europene, din care un sfert sunt copii. Recomandările şi semnalele Uniunii Europene au rămas pentru reprezentanţii Ministerului Educaţiei o simplă recomandare teoretică. Poate chiar uitată. Din anul şcolar 2007-2008, s-au tot executat reduceri de ore pentru disciplina Educaţie fizică şi sport, astfel că de la clasa a VIII-a şi până la clasa a XII-a, elevii au rămas în orar doar cu o oră în loc de două, cât aveau iniţial.
La clasele primare se va alege între una şi două ore pe săptămână
Singura schimbare realizată în favoarea elevilor a fost făcută în 2009, când Ministerul Educaţiei a decis ca la învăţământul primar orele de Educaţie fizică, două pe săptămână, să fie făcute cu profesori de specialitate.
la acest segment de învăţământ se pregăteşte o altă schimbare. Pentru anul şcolar următor, se propune, în mod indirect, reducerea numărului de ore pentru această disciplină. Mai exact, în planurile cadru pentru clasele I şi a II-a, Ministerul Educaţiei nu a mai prevăzut două ore obligatoriu, ci una sau două ore, ceea ce înseamnă că decizia rămâne la latitudinea directorilor de şcoli.
Creşterea numărului de ore este condiţionată şi de bugetul unităţii de învăţământ, după noua finanţare per elev. Astfel, că în unităţile şcolare cu mai puţini elevi va fi dificil să se realizeze la maximum propunerea pentru Educaţie fizică.
Mişcarea fizică, exclusă la clasa a XI-a
Reducerea numărului de ore de mişcare pentru şcolari nu este singura schimbare. În 2012-2013, în învăţământul preuniversitar vor funcţiona, din nou, şcolile profesionale. A apărut şi metodologia de organizare şi funcţionare a acestei forme de educaţie, dar şi planurile cadru cu disciplinele pe care le vor studia şi numărul de ore alocat. Conform acestor prevederi, învăţământul profesional va fi format din elevii care au promovat clasa a IX-a. Odată ce vor opta pentru clasa profesională, elevii vor avea doi ani de cursuri, cu mai multe ore de discipline tehnologice şi practică. Restul materiilor sunt mai slab reprezentate. Educaţia fizică este şi ea slab reprezentată. Apare doar la clasa a X-a. La clasa a XI-a, exerciţiile fizice sunt scoase definitiv din orarul elevilor.
Lipsa mişcării are efecte imediate
Propunerea este criticată de dascălii de specialitate. „Noi nu avem educaţie sportivă. Nu avem nici baze sportive unde să se poată face mişcare. Nu-i mai vedem pe tineri nici pe terenurile de sport de la şcoală. Excluderea Educaţiei fizice la clasa a XI-a nu poate duce decât la înrăutăţirea stării de sănătate a elevilor. La această disciplină, ei învaţă despre igiena individuală şi de grup, despre mişcarea pentru dezvoltarea armonioasă, execută exerciţii pentru întărirea ligamentelor, dezvoltarea musculaturii şi a oaselor. Toate acestea îi ajută să aibă un stil de viaţă mai sănătos şi implicit o creştere a randamentului în tot ceea ce fac”, a precizat Nicuşor Cotescu, profesor de Educaţie fizică la Grupul Şcolar „Matei Basarab” din Craiova.
Efectele lipsei de mişcare lasă urme vizibile. Profesorii de specialitate spun că, în proporţie de 50%, elevii nu mai au capacităţi motrice şi, se îmbolnăvesc la vârste fragede. În plus, energia neconsumată este utilizată negativ, prin stări de violenţă atât la şcoală, cât şi pe stradă.
Sportul de performanţă, prăbuşit
Educaţia fizică este tăiată nu numai din orarul elevilor, ci şi de la capitolul finanţări, chiar dacă recomandarea Uniunii Europene a fost ca să elaboreze un cadru legislativ care să ajute la creşterea investiţiilor şi a mijloacelor materiale, alocate pentru activităţile sportive ale tinerilor. Ultima alocare de fonduri pentru sălile de sport s-a făcut în perioada 2005-2007. Saltelele şi celelalte materiale sportive sunt degradate şi, în multe cazuri, nu mai oferă siguranţa elevilor. Fără ore suficiente şi fără materialele necesare, nu se mai poate face nici sport de performanţă.
Bine ca fac religie de la clasa pregatitoare.
Ar fi necesare mai multe ore de educatie fizica, dar se incarca programul elevilor. Unii dintre ei practica un sport la diferite cluburi. Bine-ar fi daca s-ar organiza astfel de activitati sportive, in functie de interesele copilului, in scoli, in afara orelor de program. Cred ca si elevii ar participa cu placere daca-si aleg ei sportul pe care vor sa-l practice.
Comments are closed.